Preşedintele Consiliului Concurenţei: „Ne place sau nu ne place, există cel puţin riscul unei crize”

„Vrem să mergem mai departe, să facilităm refinanţarea creditelor. BNR oricum a făcut paşi în ultimii ani, spunând că, dacă te muţi dintr-o monedă străină în lei, îţi analizăm mai permisiv condiţiile, deci deja BNR, încerând să mute oamenii de la creditele în valută la cele în lei, a creat o cale mai uşoară la refinanţări din monedă străină în lei. Aş vrea să mergem pe aceeaşi logică şi să facilităm şi restructurări de credite în lei, adică dacă mă mut de la o bancă la alta, la o dobândă mai bună, să nu mai există riscul ca banca să spună că reglementările nu îmi permit, pentru că activele mele au scăzut sau nu mai respect normele de venit şi aşa mai departe. Deci aş vrea să aplicăm logica ce se aplică acum la conversia creditelor din monede străine în lei, să o aplicăm şi la restructurările de credite în lei. Este un lucru pe care vrem să-l discutăm cu BNR”, a spus oficialul Concurenţei.

Referitor la necesitatea plafonării dobânzilor, Chiriţoiu a arătat că există situaţii în care vorbim de clienţi vulnerabili, cu educaţie financiară mai scăzută, din varii motive, iar atunci se justifică să existe o protecţie a lor. El a arătat că este discutabil nivelul plafonării, însă avem totuşi câteva exemple din ţări din UE şi din jurul României.

„Dacă la IFN-uri mi se pare clar că se justifică o plafonare a dobânzilor, dacă vrem să extindem această plafonare şi la bănci… Dacă ai luat un kilogram de cartofi prea scumpi, nu e bine, dar nu e o dramă, poate şi o pereche de pantofi, la fel nu este o dramă, dar dacă ai luat un credit ipotecar pe 30 de ani în condiţii proaste – casa e cam cea mai importantă achiziţie pe care o face un om într-o viaţă, poate dincolo de cu cine te căsătoreşti, cel mai important lucru este ce casă îţi cumperi şi cât plăteşti pentru ea. Dacă ne ducem pe ideea de a plafona dobânzile la credite bancare, are sens să facem o diferenţiere între tipurile de credite. Una este un împrumut pe termen scurt, alta este un credit ipotecar pe termen lung şi aşa mai departe. Nu cred că acelaşi plafon care trebuie aplicat IFN-urilor trebuie aplicat şi la dobânzile bancare”, a susţinut Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, nici departajarea dintre bănci şi IFN-uri nu trebuie făcută prea dur, întrucât acestea din urmă servesc o nişă a populaţiei la care băncile nu au acces uşor.

Alte articole

Digi, sub investigația Consiliului Concurenței pentru posibil abuz de poziție dominantă

Consiliul Concurenței, avertisment după ce măsura plafonării adaosului a depășit termenul legal. Care sunt riscurile pentru români

„Ne place sau nu ne place, există cel puţin riscul unei crize. Am trecut de epoca inflaţiei mici şi a dobânzilor mici şi evoluţiile economice vor împinge spre o creştere a dobânzilor, chiar dacă aceste lucruri s-au calmat în piaţă după criză, a scăzut numărul celor care au dificultăţi să plătească, dar există cel puţin un risc ca lucrurile să se agraveze în perioada următoare. Deci trebuie să ne preocupe cum facem ca lucrurile să meargă bine pentru cetăţeni şi pentru stabilitatea sectorului”, a mai spus el.

În plus, Consiliul Concurenţei se uită la instrumente care cresc competiţia dintre bănci, inclusiv din partea unor noi operatori pe piaţă, precum firmele de telecomunicaţii.

„Mă aştept ca firmele de telecomunicaţii să intre pe această piaţă şi sper că vor pune presiune concurenţială să poată eroda marginile băncilor, care şi nouă ni se par mari în România faţă de alte ţări din UE”, a adăugat Chiriţoiu.