Preşedintele Emmanuel Macron, suspectat că vrea să îngrădească libera exprimare

Astfel, în timp ce utilizatori ai reţelei de socializare Twitter au creat hashtagul #InventYourFakeNews, parlamentari ai opoziţiei franceze avertizează asupra riscurilor faţă de libertăţile cetăţeneşti, iar unii experţi sunt de părere că o astfel de lege nu este cel mai bun instrument pentru atingerea obiectivului declarat.

Într-o aluzie voalată la media ruse RT şi Sputnik, pe care le-a mai criticat şi în primăvară, Macron a denunţat miercuri "propaganda de pe reţelele de socializare" vizând să "mânjească un responsabil politic, o personalitate, o figură publică, un ziarist" şi a anunţat că va susţine o lege care va obliga platformele online să dea dovadă de mai multă transparenţă şi va spori puterile autorităţii de reglementare în audiovizual "pentru a lupta împotriva oricărei tentative de destabilizare de către servicii de televiziune controlate sau influenţate de state străine", potrivit Agerpres.

Conform legii avute în vedere de liderul de la Elysee, judecătorii vor avea dreptul să blocheze un website sau contul unui utilizator şi să oblige platformele de internet să publice numele celor din spatele conţinuturilor sponsorizate.

Citeşte şi Guvernul din Iran, criticat pentru că nu a blocat internetul în faţa duşmanilor şi a instigatorilor

'Numai regimurile autoritare încearcă să controleze ceea ce vor să fie adevărul', a protestat senatorul conservator Bruno Retailleau. Libertatea de exprimare implică şi unele riscuri, dar este mai bună 'decât tentaţia de a controla minţile' a adăugat el, informează Agerpres.

'Mai este Franţa o democraţie dacă pune botniţe cetăţenilor ei? Este ceva foarte îngrijorător', a reacţionat la rândul ei lidera extremei drepte, Marine Le Pen, într-o postare pe Twitter.

În opinia altor critici, încercarea de a reglementa discursul online a depăşit o linie sensibilă şi se merge către zona cenzurii. Acuzaţii de cenzură au fost consemnate şi în Germania, unde o lege asemănătoare celei dorite de Macron este în vigoare de la 1 ianuarie şi şi-a produs deja primele efecte prin suspendarea conturilor pe Twitter şi Facebook ale unor politicieni din extrema dreaptă şi ale unei publicaţii satirice pentru comentarii ostile la adresa migranţilor musulmani.