Preşedintele Eurogrupului, olandezul Dijsselbloem, avertizează în legătură cu constituirea unui „mini-Schengen”

‘Nu vom putem menține pe termen lung statul nostru social dacă afluxul de refugiați va continua în acest fel. Dacă Uniunea Europeană nu își va proteja mai bine frontierele externe, atunci un grup mic de state o va face‘, a afirmat olandezul Dijsselbloem, într-un interviu pentru cotidianul economic german Handelsblatt, indicând totuși că nu dorește constituirea unui ‘mini-Schengen’, potrivit Agerpres.

‘Nu este, fără nicio îndoială, soluția bună. (…) O astfel de evoluție ar avea consecințe politice și economice negative pentru noi toți. Mai bine ar fi dacă ansamblul celor 28 de state europene ar ajuta Grecia să-și protejeze frontierele externe‘, a subliniat Dijsselbloem.

El a criticat lipsa de solidaritate între țările Uniunii Europene în privința primirii refugiaților, declarându-se ‘nu foarte optimist’ față de supraviețuirea Spațiului Schengen în forma actuală, o perspectivă care îl ‘neliniștește mult’.

Citeşte şi Preşedintele Eurogrupului: Criza refugiaţilor trebuie să fie un criteriu pentru evaluarea bugetelor

Dacă protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene nu poate fi întărită ‘la nivelul Schengen, trebuie să o facem la nivelul unui mini-Schengen’, a avertizat Jeroen Dijsselbloem și în paginile cotidianului francez Les Echos.

În timp ce Olanda se pregătește să preia președinția semestrială a UE la 1 ianuarie 2016, ministrul său de externe Bert Koenders a dat asigurări miercuri, că ‘una din sarcinile noastre principale este de a ne asigura că Schengen continuă să funcționeze‘.

În ce privește solicitarea unor state membre de a fi exceptate de la regulile bugetare ale zonei euro din cauza cheltuielilor neprevăzute implicate de primirea de refugiați sau de întărirea măsurilor de securitate, Jeroen Dijsselbloem a reiterat, atât în Handelsblatt, cât și în Les Echos, că pactul de stabilitate bugetară prevede deja o anumită flexibilitate în condiții excepționale, situație ce va fi examinată de Comisia Europeană caz cu caz în primăvara viitoare.

Președintele Eurogrupului se opune însă ca aceste costuri cu refugiații sau cheltuielile militare suplimentare ‘să fie excluse pe termen lung din calculul deficitelor’.