Ilie Bolojan, la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări: Traversăm o perioadă complicată, în care noile realităţi afectează ţările noastre

În timpul discuțiilor din capitala Poloniei, Ilie Bolojan a evidențiat progresele importante în derularea proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, precum și continuarea proiectului strategic „Neptun Deep”, dedicat exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, un proiect crucial pentru securitatea energetică regională. Se estimează că producția va demara în 2027, relatează corespondentul Agerpres.

„Este esențial să dezvoltăm coridoare energetice pe cât mai multe axe și să ne creștem securitatea energetică. România își valorifică poziția strategică pe coridoarele de transport al gazului din regiune”, a subliniat Bolojan.

În ceea ce privește securitatea energetică a Republicii Moldova, președintele interimar a amintit de gazoductul Iași-Chișinău și alte proiecte care asigură alimentarea cu energie electrică și gaze naturale din România.

Totodată, Bolojan a remarcat că, deși coridoarele de transport nord-sud rămân „insuficient dezvoltate”, proiectele de infrastructură rutieră și feroviară, cum ar fi Via Carpathia și Rail-2-Sea, rămân prioritare pentru România.

Alte articole

Premierul Ilie Bolojan, despre adoptarea noilor măsuri fiscale: ”Nu e o problemă pentru mine că voi ieși prost, important e să nu ies prost degeaba pentru România”

Huiduieli și fluierături înainte discursului premierului Bolojan de Ziua Marinei: ”Suntem cu toții aici în semn de respect pentru Marina Română”

„Proiectul Via Carpathia pe teritoriul României se află în faza de contractare a lucrărilor pentru o lungime de aproape 200 de kilometri”, a adăugat el.

În ceea ce privește portul Constanța, Bolojan a evidențiat importanța strategică a acestuia, care, în contextul războiului din Ucraina și al aderării României la spațiul Schengen, continuă să crească. De asemenea, el a amintit de noile proiecte de poduri rutiere peste Prut, cum ar fi construcția unui nou pod la Ungheni.

„În ceea ce privește Ucraina, avem în vedere deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei și creșterea capacității de tranzit a celor deja existente”, a completat președintele interimar.

Bolojan a subliniat și provocările de securitate cu care se confruntă regiunea

„Traversăm o perioadă complicată, în care noile realități afectează țările noastre. Deciziile și măsurile luate acum vor determina viitorul Inițiativei celor Trei Mări și al Europei.”

În acest context, Inițiativa celor Trei Mări devine tot mai relevantă: „Conectivitatea este esența acesteia, iar potențialul regiunii noastre este imens. România, prin poziția sa geografică și capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuație”, a spus Bolojan.

El a subliniat și rolul sectorului IT, precizând că România poate contribui semnificativ în acest domeniu, și a încheiat prin a sublinia importanța colaborării cu sectorul privat pentru succesul Inițiativei.

„Statul nu poate și nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării. Companiile private aduc resurse financiare, inovație și eficiență.”

At the Business Forum of the #3SI in Warsaw, I underscored Romania’s priorities regarding energy connectivity, transport infrastructure, and digital transformation. Our future depends on the involvement of the private sector and our capacity to harness regional potential.… pic.twitter.com/tyymsL7wsN

— Ilie Bolojan (@Bolojan) April 29, 2025

Summitul din Polonia marchează zece ani de la implementarea acestei iniţiative, iar discuţiile la care participă Ilie Bolojan se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport şi energie, cât şi pe problemele curente de securitate, scrie Agerpres.

Citește și: VIDEO Zelenski critică propunerea lui Putin de încetare a focului de 3 zile, calificând-o drept „manipulare”

Astăzi, inițiativa cuprinde 13 țări participante, 4 parteneri strategici, 2 țări asociate și continuă să se dezvolte – a spus Președintele în invitația sa la întâlnirea de la Varșovia.

Regiunea celor Trei Mări este una dintre cele mai rapide zone de creștere din lume, cu o proiecție de creștere a PIB-ului de 35% până în 2030. Această cooperare creează rute de transport strategice, cum ar fi Via Baltica, Rail Baltica sau Via Carpatia – coridoare care leagă Europa Centrală de restul continentului și un punct de acces pentru investițiile din Orientul Mijlociu și Africa, a subliniat Președintele la Dubai.

„Este o piață vastă de 120 de milioane de cetățeni pregătiți să coopereze și să facă afaceri împreună! (…) De aici, îi încurajez pe toți cei interesați de cooperare să investească în regiunea noastră și să participe la Summit,” le-a spus Președintele Adunării Generale a ONU.

Inițiativa celor Trei Mări a fost lansată de președinții Poloniei, Andrzej Duda, și Croației, Kolinda Grabar–Kitarović, în cadrul unei întâlniri a liderilor țărilor din regiune, pe marginea Adunării Generale a ONU din New York, în 2015. Acest an este considerat începutul Cooperării celor Trei Mări, iar primul summit al inițiativei a avut loc la Dubrovnik, în 2016.

Inițiativa a reunit inițial 12 state membre ale UE: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

În 2023, acest grup a fost extins cu Grecia, iar acum cuprinde 13 țări participante și 2 țări asociate – Ucraina și Moldova. Partenerii strategici ai Inițiativei celor Trei Mări sunt Statele Unite ale Americii, Japonia, Comisia Europeană și Germania.

Citește și: Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile pe frontul din Ucraina: „Toate acțiunile militare vor înceta”