Preşedintele Iranului şi ministrul de Externe au murit. „Nu au fost găsiţi supravieţuitori” la locul prăbuşirii elicopterului. UPDATE: Mohammad Mokhber, noul preşedinte

UPDATE: Mohammad Mokhber, în vârstă de 68 de ani, primul vicepreşedinte al Iranului, ar urma să devină, potrivit Constituţiei iraniene, preşedinte interimar, după moartea lui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, relatează Reuters.

Semiluna Roșie Iraniană anunță faptul că a recuperat cadavrele celor implicați în teribilul accident aviatic în care președintele iranian a decedat.

BREAKING: TRANSFERRING OF BODIES FROM HELICOPTER CRASH INVOLVING IRAN PRESIDENT RAISI pic.twitter.com/b8J78VC0S0

— Sulaiman Ahmed (@ShaykhSulaiman) May 20, 2024

Alte articole

Posibil atac cu rachete la o bază aeriană a coaliţiei de menţinere a păcii din Irak, chiar înainte vizitei noului preşedinte al Iranului

S-au aflat cauzele prăbuşirii elicopterului în care se afla preşedintele iranian Ebrahim Raisi

În calitate de preşedinte interimar, Mokhber face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, împreună cu preşedintele parlamentului şi şeful sistemului judiciar, care va organiza noi alegeri prezidenţiale în termen de 50 de zile de la moartea preşedintelui.

Născut la 1 septembrie 1955, Mokhber, la fel ca Raisi, este considerat un apropiat al liderului suprem Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat. Mokhber a devenit prim-vicepreşedinte în 2021, când Raisi a fost ales preşedinte.

UPDATE „Nu au fost găsiţi supravieţuitori” la locul prăbuşirii elicopterului care îl transporta pe preşedintele Iranului Ebrahim Raisi
„Niciun supravieţuitor” nu a fost găsit la locul prăbuşirii elicopterului care îl transporta pe preşedintele iranian Ebrahim Raisi, au anunţat agenţia de presă de stat iraniană IRINN şi agenţia de presă semi-oficială Mehr News.

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi şi ministrul său de externe Hossein Amir-Abdollahian au murit.

Cine a fost Ebrahim Raisi, preşedintele Iranului al cărui elicopter s-a prăbuşit

Preşedintele iranian de linie dură Ebrahim Raisi a fost văzut mult timp ca un protejat al liderului suprem al Iranului şi ca un potenţial succesor pentru poziţia sa în cadrul teocraţiei şiite din ţară.

Vestea că elicopterul său a făcut duminică ceea ce presa de stat a descris ca fiind o „aterizare forţată” a adus imediat o nouă atenţie asupra liderului Ebrahim Raisi, care se confruntă deja cu sancţiuni din partea SUA şi a altor naţiuni pentru implicarea sa în execuţia în masă a prizonierilor în 1988, scrie AP.

Președintele Iranului, implicat într-un accident de elicopter. Ebrahim Raisi este căutat cu drone și câini, după ce locația lui a devenit necunoscută
Raisi, în vârstă de 63 de ani, a condus anterior sistemul judiciar iranian. El a candidat fără succes la preşedinţie în 2017 împotriva lui Hassan Rouhani, clericul relativ moderat care, în calitate de preşedinte, a ajuns la acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu puterile mondiale.

În 2021, Raisi a candidat din nou în cadrul unor alegeri în care toţi adversarii săi potenţial proeminenţi au fost excluşi pentru că nu au putut candida în cadrul sistemului de verificare a candidaturilor din Iran. El a adunat aproape 62% din cele 28,9 milioane de voturi, cea mai scăzută prezenţă procentuală la vot din istoria Republicii Islamice. Milioane de oameni au rămas acasă, iar alţii au anulat buletinele de vot.

Raisi a fost sfidător atunci când a fost întrebat, la o conferinţă de presă după alegerea sa, despre execuţiile din 1988, în care au avut loc rejudecări fictive ale prizonierilor politici, militanţilor şi altora, care aveau să devină cunoscute sub numele de „comisii ale morţii” la sfârşitul sângerosului război Iran-Irak.

După ce liderul suprem de atunci al Iranului, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a acceptat o încetare a focului mediată de ONU, membri ai grupului de opoziţie iranian Mujahedeen-e-Khalq, puternic înarmat de Saddam Hussein, au trecut graniţa iraniană din Irak într-un atac surpriză. Iranul a contracarat asaltul lor.

Procesele au început în acea perioadă, iar acuzaţii au fost rugaţi să se identifice. Cei care au răspuns „mujahedin” au fost trimişi la moarte, în timp ce alţii au fost interogaţi cu privire la dorinţa lor de a „curăţa câmpuri minate pentru armata Republicii Islamice”, potrivit unui raport al Amnesty International din 1990. Grupurile internaţionale pentru drepturile omului estimează că până la 5.000 de persoane au fost executate. Raisi a făcut parte din aceste comisii.

În 2019, Trezoreria SUA l-a sancţionat pe Raisi „pentru supravegherea administrativă a execuţiilor unor persoane care erau minore la momentul comiterii infracţiunii şi pentru tortura şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate prizonierilor din Iran, inclusiv amputări”. De asemenea, se menţionează implicarea sa în execuţiile din 1988.

În cele din urmă, Iranul este condus de liderul său suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani. Dar, în calitate de preşedinte, Raisi a susţinut îmbogăţirea uraniului până la niveluri apropiate de cele ale armelor, precum şi împiedicarea inspectorilor internaţionali ca parte a confruntării cu Occidentul.

Traian Băsescu, despre trocul dintre România și Ucraina pe sistemul Patriot. Ce crede fostul șef de stat despre înțelegerea cu SUA: „Facem o figură de prostălău Europei”
Raisi a susţinut, de asemenea, atacarea Israelului într-un asalt masiv în aprilie, în care peste 300 de drone şi rachete au fost lansate asupra ţării, ca răspuns la un presupus atac israelian care a ucis generali iranieni în incinta ambasadei ţării din Damasc, Siria – în sine o extindere a unui război din umbră de ani de zile între cele două ţări.

De asemenea, el a sprijinit serviciile de securitate ale ţării în timp ce acestea au reprimat toate disidenţele, inclusiv în urma morţii lui Mahsa Amini în 2022 şi a protestelor naţionale care au urmat.

Represiunea de securitate, care a durat o lună, a ucis peste 500 de persoane şi a dus la reţinerea a peste 22 000 de persoane. În martie, un grup de anchetă al Naţiunilor Unite a constatat că Iranul este responsabil pentru „violenţa fizică” care a dus la moartea lui Amini, după ce aceasta a fost arestată pentru că nu purta hijab, sau văl, spre mulţumirea autorităţilor.