Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Codul silvic

Pe 20 mai, plenul Camerei Deputaților a respins cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Codului silvic, adoptând legea în forma inițială.

În dezbaterile din plenul Camerei, deputații PNL au propus retrimiterea la comisie a reexaminării Codului silvic, motivând că nu au fost lăsați să depună amendamente, solicitarea fiind respinsă.

PSD și UDMR au susținut forma inițială a proiectului, iar PNL a cerut adoptarea reexaminării.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, pe 23 martie, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul silvic pe motiv că limitează activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici.

Alte articole

Pași mici pentru țară, dar mari pentru… GOLF. Klaus Iohannis lovește din nou – mingea, nu sistemul. Fostul președinte și-a învățat și soția cum să țină crosa în mână

”Telenovela” spațiului comercial din Sibiu al lui Klaus Iohannis a ajuns la al zecelea termen de judecată! Când va fi ultimul episod

În cererea de reexaminare adresată președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, șeful statului preciza că intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

„Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) — prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă — sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, susținea, printre altele, în cererea de reexaminare, șeful statului.

Senatul a respins cererea de reexaminare în luna aprilie, Camera Deputaților fiind, pe acest subiect, for decizional.