Preşedintele Nicuşor Dan, la finalul reuniunii Consiliului European: „România cere mai multă flexibilitate și fonduri sporite în viitorul buget al UE”

În ceea ce privește ţara noastră, preşedintele Nicuşor Dan a evidențiat includerea pe agenda Consiliului a incidentelor recente cu drone şi necesitatea continuării sprijinului aliaţilor pentru protejarea spațiului aerian de-a lungul Dunării.

Şeful statului s-a referit, totodată, la începerea oficială a procesului de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, subliniind importanța acestui pas pentru regiune.

„Am avut ieri seară o discuție cu președintele Zelenski, Consiliul a avut, apoi o dezbatere pe Ucraina. Tot aseară a fost o dezbatere despre Europa pe piața globală, competitivitate, relația cu celelalte economii, care s-a întins până târziu. Am avut o dezbatere consistentă la sfârșitul consiliului pe orientul mijlociu, cu toate punctele: Iran, toate cele pe care le cunoașteți.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ce a interesat România în mod particular? În primul rând, am avut incidentele cu drone pe care le cunoașteți și acest fapt a fost reflectat în concluziile Consiliului. Așa cum v-am spus și înainte, a fost o oportunitate pentru a reaminti nevoia noastră temporară de sprijin aliat. Pentru moment, suntem ajutați pe protejarea de drone aeriene pe linia Dunării de șase state. SUA, Franța, Italia, Spania, Portugalia, Slovacia. Am avut și discuții bilaterale pe subiectul ăsta și discuția va continua în Polonia, la Gdansk, săptămâna viitoare, la Formatul Helsinki.

Alte articole

Preşedintele Nicuşor Dan, despre dosarul primarului general, Ciprian Ciucu: „În sfârşit, nu mai avem stenograme din dosare. Faptul că justiţia nu se mai face la televizor şi în ziare e un pas înainte”

Preşedintele Nicuşor Dan minimizează efectele deciziei Tribunalului Ilfov în scandalul din PNL: „Sunt insignifiante. O voință politică n-a fost niciodată cenzurată de instanțele de judecată”

În concluzii, salutarea inceperii formale a procesului de aderare a Moldovei și Ucrainei, marea noastră bucurie că Moldova a început formal procesul de aderare. Și o discuție lungă azi-dimineață pe viitorul cadru financiar multianual, bugetul UE pe șapte ani începând cu 2028. Aici e o discuție tehnică și sunt mai multe lucruri de spus.

Întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state, și atunci suntem în procesul în care statele încep să se alieze unele cu altele pentru obiective comune și, prin munca deosebită a colegilor de aici, România chiar a coordonat grupul de 16 state „prieteni ai coeziunii” pentru a ajunge la o poziție comună de negociere.

Ieri, înainte de consiliu, cu o oră înainte, cu doamna Meloni, am coordonat o ședință a liderilor celor 16 state și vom face asta înainte de fiecare Consiliu pentru a împinge cât mai mult perspectiva noastră”, a declarat Nicuşor Dan  la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

Un alt subiect abordat în cadrul reuniunii a fost viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada de după 2028. Şeful statului a arătat că România coordonează grupul celor 16 state „prieteni ai coeziunii”, care susțin menținerea unor alocări de bugete consistente pentru politica agricolă și fondurile de coeziune.

Ţara noastră solicită o utilizare mai flexibilă a fondurilor europene, avansuri mai mari pentru proiecte și condiționalități mai reduse privind obiectivele de mediu. Totodată, România a obținut introducerea principiului incluziunii în capitolul dedicat competitivității, pentru ca și statele mai puțin dezvoltate să poată beneficia mai ușor de finanțările europene.

„Obiectivele noastre sunt cele mai importante: ca bugetul Uniunii să fie mare, pentru că România este net contributor și cu cât bugetul este mare cu atât contribuția pentru România este mai mare. Există o simplificare a bugetului, sunt 4 capitole mari.

Primul capitol se referă la Politica Agricolă Comună, la Coeziune, la Afaceri Interne, inclusiv migrație. Apoi avem un capitol de competitivitate, al treilea numit „Europa Globală” ce privește extinderea și relațiile internaționale ale UE și al patrulea de administrarea propriu-zisă a uniunii.

Pe PAC și Coeziune sperăm ca volumul să fie cât mai mare, pentru a repara decalajele de dezvoltare cu celelalte țări mai dezvoltate din Uniune. Una din simplificări este că în acest buget al Uniunii există planurile naționale în care există o flexibilitate mult mai mare a țărilor de a-și defini propriile programe naționale pe agricultură și pe coeziune și, bineînțeles, afaceri interne, migrație și toate celelalte.

Interesul nostru este exprimat în dezbatere și în scrisoarea comună a celor 16, ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil, inclusiv e o dezbatere despre cât de mulți ani să se prelungească accesarea de fonduri europene, cum am avut în 2014-2020 și am luat fonduri până în 31 decembrie 2023. Ăsta este un interes al nostru.

Un alt interes este ca și avansurile pe proiecte și procentele cu care vin fondurile europene să fie cât mai mari. O flexibilitate în ceea ce privește recomandările pe care le face Comisia Europeană, noi vrem ca fiecare țară să își definească cât mai liber programul național.

De asemenea, agreat între cei 16 ca procentul proiectelor care să fie condiționate de faptul că adresează proiecte de mediu să fie mai scăzut. Astea sunt mizele principale pe cap 1.

Pe capitolul II, pe competiția de excelență să existe spațiu și pe țări mai puțin dezvoltate cum e România. În urma negocierii pe care 16 state coordonate de România s-a făcut am introdus principiul de inclusivitate în regulamentul acestui al doilea capitol care privește competitivitatea„, a declarat Nicuşor Dan la finalul reuniunii Consiliului European.