Preşedintele Petro Poroşenko, alături de militarii ucraineni recuperaţi în schimbul separatiştilor

Acest schimb masiv de prizonieri, cel mai important de la începutul conflictului la mijlocul lunii aprilie, urma să continue sâmbătă cu remiterea către Ucraina a patru militari deținuți în autoproclamata „republică” separatistă Lugansk. Un responsabil al autoproclamatei republici, Vladislav Deneigo, a refuzat să precizeze ora și locul efectuării schimbului.

„În calitate de președinte și cetățean, mă bucur că veți putea sărbători Anul Nou cu familiile voastre, așa cum am promis”, a declarat Poroșenko, potrivit unui comunicat prezidențial. „Din păcate, nu toți s-au putut întoarce.Patru dintre voi vor reveni mâine. Nu vom abandona pe nimeni”, a asigurat șeful statului ucrainean, potrivit Agerpres.

Cele două tabere au procedat vineri la un schimb de sute de prizonieri care a început cu grupuri de câte zece persoane în apropiere de orașul Kostiantinivka (situat la 45 km nord de Donețk). El a vizat în total 222 de rebeli, bărbați și femei, și 146 de soldați ucraineni, a constatat un jurnalist de la AFP.

Alte articole

VIDEO Primul schimb de prizonieri dintre Rusia și Ucraina după cinci luni. Stabilit la Abu Dhabi. Pacea nu se întrevede încă

Schimb istoric de prizonieri între SUA și Rusia, în prezența lui Putin. 26 de de persoane, printre care doi copii, un jurnalist și un fost pușcaș marin au fost eliberați

Prizonierii celor două tabere, în echipament civil și purtând rucsacuri, erau aliniați în rând, față în față, la distanța de 100 m unii de alții. Unul dintre soldați a refuzat să se întoarcă la Kiev, argumentând că este de origine rusă și dezaprobă actele armatei ucrainene în estul țării.

Citeşte şi Aproape o mie de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la începutul conflictului cu separatiştii proruşi

Mai mulți reprezentanți ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) observau scena, care s-a derulat în obscuritate pe un drum luminat doar de câteva faruri de mașini. Continuarea negocierilor era prevăzută pentru vineri, la Minsk, dar ea nu a mai avut loc.

Insurgenții reclamă în special reluarea finanțării zonelor aflate sub controlul lor, întreruptă de Kiev la jumătatea lunii noiembrie, și un ‘statut special’ prin care să se acorde autonomie mai largă regiunilor Donețk și Lugansk. Acest statut era prevăzut în acordurile semnate la Minsk în septembrie. Dar, potrivit Kievului și Occidentului, rebelii au subminat aceste acorduri organizând la începutul lunii noiembrie alegeri denunțate de comunitatea internațională și a căror anulare este cerută de autoritățile ucrainene.