Luând cuvântul la deschiderea moscheii centrului islamic Diyanet sponsorizat de Turcia, Erdogan a spus că islamofobia este în creștere în Statele Unite, iar candidații la Casa Albă au luat la țintă musulmani în timpul campaniei electorale, potrivit Agerpres. De asemenea, oficialul a spus că Turcia a îndurat mult mai mult față de recentele atacuri teroriste de la Bruxelles și Paris.

Omul forte de la Ankara, a cărui țară a finanțat integral proiectul faraonic de aproximativ 110 milioane de dolari, și-a justificat prezența la Lanham, un orășel cu circa 10.000 de suflete din Maryland, prin contextul politic american, în timp ce se asociază tot mai mult islamul cu terorismul.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Primul mesaj al prințului William de la diagnosticarea prințesei ...

Război în Orientul Mijlociu: Hezbollah a lansat rachete şi ...

„Din păcate, ne confruntăm cu o perioadă dificilă pentru musulmani, loviți de terorism în lume și adesea stigmatizați după atentate„, a declarat Erdogan, dând ca exemplu atentatele de la Bruxelles și Paris, dar de asemenea de la 11 septembrie 2001 la New York.

„De aceea, cred că acest centru va juca un rol crucial” pentru a reconcilia America cu islamul ei, a adăugat el, în aplauzele a mii de persoane adunate în spatele barierelor de securitate pe esplanada moscheii.

Clădirea, singura din Statele Unite cu două minarete, a fost construită după modelul epocii de aur a arhitecturii otomane din secolul al XVI-lea, cu un dom central, cupole și semicupole, amintind de moscheea Suleymaniye din Istanbul, notează France Presse.

„Terorismul nu are nicio religie„, a insistat Erdogan, deplângând că musulmanii trebuie „să plătească prețul” neîncrederii pentru „niște teroriști”.

Declarându-se „de acord” cu președintele american Barack Obama cu privire la „retorica incendiară a unor candidați la alegerile prezidențiale din Statele Unite”, care creează un climat anti-musulman în țară, Erdogan a subliniat că „comunitatea musulmană americană contribuie la întărirea Statelor Unite”.

Ankara a alocat 110 milioane de dolari pentru moscheea din Maryland, potrivit news.ro. De altfel, preşedintele Recep Tayyip Erdogan nu a ascuns niciodată că este un admirator al tuturor aspectelor acelei perioade şi că vrea să refacă măreţia de atunci a Turciei. În aceste condiţii, islamul face parte integrală a proiectului său politic şi cultural.

Astfel, construcţia şi renovarea de moschei în străinătate a luat amploare pentru Guvernul de la Ankara din 2002, când au ajuns la putere islamo-conservatorii lui Erdogan. La început, proiectele au vizat teritoriile controlate în trecut de Imperiul Otoman, precum Balcanii, unde moştenirea turcă este încă pregnantă.

După Bosnia, ţară cu care Turcia are relaţii foarte strânse, preşedintele turc a pus, în 2015, piatra de temelie a unei moschei gigantice la Tirana, în capitala Albaniei.

“Turcia consideră că are o responsabilitate faţă de musulmanii sunniţi, şi nu numai faţă de cei din fostele teritorii ale Imperiului Otoman”, consideră directorul Institutului francez pentru Studii Anatoliene (IFEA), Jean-Francois Perouse.

Potrivit specialistului, coautor al volumului “Erdogan, noul părinte al Turciei?”, această diplomaţie religioasa provine din “ideea puterii blânde”: un concept din relaţiile internaţionale care stipulează că puterea unei ţări ţine în egală măsură de imaginea sa, de cultura sau de comportamentul său exemplar, şi de capacitatea militară şi economică.

De altfel, lui Recep Tayyip Erdogan îi place să laude “modelul turc”, un amestec de liberalism economic, democraţie şi conservatorism religios. Acest model a stârnit, la început, un oarecare interes, însă tot mai mulţi sunt îngrijoraţi de derivele autoritare ale preşedintelui turc, precum şi de politica sa ambivalentă faţă de Siria.

Cu toate acestea, în pofida rateurilor diplomatice ale Turciei, construcţia moscheilor în străinătate se accelerează, iar Ankara susţine că încearcă astfel să promoveze un islam moderat. Premierul Ahmet Davutoglu, arhitectul aşa-numitei politici “neo-otomane” desfăşurate de Turcia în anii 2000, a subliniat că islamul promovat de ţara sa este un “antidot” pentru valorile radicale promovate de Statul Islamic.

Consecinţa este că bugetul Ministerului pentru Afaceri Religioase, ce include un departament care supraveghează construcţia de moschei în străinătate, a primit în 2015 un buget de două miliarde de dolari.

„Ankara păşeşte, uneori, pe coji de ouă” în cazul acestor proiecte, comentează Les Echos, care oferă ca exemplu situaţia din România, unde populaţia este divizată în privinţa planurile de construcţie, la Bucureşti, a celei mai mari moschei din Europa. Semne de întrebare au apărut şi în Albania în legătură cu proiectele turce.

“Politica turcă trebuie să se ajusteze pentru a nu părea arogantă”, subliniază Perouse.

După cum demonstrează şi exemplul moscheei din Maryland, Turcia nu ezită să se aventureze nici în ţările unde prezenţa musulmanilor a fost şi este în continuare redusă. Astfel, proiecte de moschei sunt în curs în Haiti şi în America Latină. Mulţi ar putea considera acest lucru surprinzător, dar, în definitiv, preşedintele turc a uimit în 2014 o lume întreagă atunci când a declarat că America nu a fost descoperită de Cristofor Columb, în 1492, ci de musulmani, cu 300 de ani mai devreme, conchide Les Echos.