Preţ carburanţi 10 aprilie 2026. Noi ieftiniri! Cât costă benzina şi motorina înainte de Paşte

Preţ carburanţi 10 aprilie 2026

Preţ carburanţi 10 aprilie 2026 online aici

Preţ carburanţi 10 aprilie 2026: Cât costă motorina la Bucureşti

Alte articole

Preţ carburanţi 6 aprilie 2026. Săptămâna patimilor pentru şoferi. Cât costă un plin de motorină/benzină înainte de Paşte

Preț carburanți 3 aprilie 2026. Prețurile au scăzut considerabil în benzinării înainte de weekend. Cât costă vineri benzina și motorina

Preţ carburanţi 10 aprilie 2026. Ministrul Energiei afirmă că achiziţiile de carburant din România au crescut de patru ori, la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

Nivelul achiziţiilor de benzină şi motorină pe piaţa din România a crescut de patru ori, la începutul războiului din Orientul Mijlociu, afirmă ministrul Energiei, Bogdan Ivan. În prezent, pe fondul creşterii preţurilor la combustibili, consumul a scăzut, arată statisticile.

”A fost un interval de 10 zile la începutul războiului, când, comparativ cu alte 10 zile medii din ultimul an de zile, au fost vânzări şi engros, şi endetail de patru ori mai mari”, a afirmat ministrul Bogdan Ivan, miercuri seară, la Digi 24.

Ministrul Energiei a subliniat că s-au înregistrat creşteri semnificative ale consumului de carburanţi şi în contextul în care se fac lucrări agricole de primăvară, dar şi în condiţiile în care posesorii de autovehicule şi companiile şi-au făcut depozite foarte mari în acea perioadă.

”Evident, a fost o presiune asupra pieţei la începutul lunii martie. Între timp, avem indici care arată foarte clar: odată cu creşterea cu 10% a preţului combustibilului, cererea scade cu 3%. Noi am crescut în România, am avut o creştere aproximativ 22-23%. Este evident, dincolo de acel spike de aprovizionare, am ajuns la o reducere a consumului, pentru că, fiind mai scump, oamenii cumpără mai puţin, este un indicator evident ”, a explicat ministrul.

CNBC: Traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la normal prea curând

Armistiţiul fragil dintre Statele Unite şi Iran a alimentat speranţele că redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ar putea pune capăt crizei de aprovizionare cu energie care ameninţă economia globală. Totuşi, experţii din transportul maritim spun că traficul prin această arteră energetică esenţială nu va reveni la normal prea curând, transmite CNBC.

Preşedintele Donald Trump a declarat marţi că încetarea focului depinde de ”deschiderea completă, imediată şi sigură” a strâmtorii, prin care trece în mod obişnuit aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol şi gaze. Vicepreşedintele JD Vance a afirmat miercuri că liderii iranieni au fost de acord cu redeschiderea pasajului.

Iranul a transmis însă că reluarea traficului va fi condiţionată de coordonarea cu forţele armate ale ţării şi de limitări tehnice.
Armistiţiul nu a reuşit să restabilească încrederea companiilor de transport maritim, în special în contextul în care există temeri că acordul s-ar putea prăbuşi, iar Israelul a intensificat atacurile asupra Libanului.

Datele S&P Global Market Intelligence arată că traficul prin strâmtoare nu a înregistrat o revenire semnificativă, doar patru nave tranzitând miercuri zona. Navele par să folosească în continuare ruta modificată din vestul insulei Larak.

Potrivit platformei de monitorizare MarineTraffic, peste 400 de petroliere încărcate cu petrol şi zeci de nave transportatoare de LNG sau LPG sunt ancorate în afara Golfului Persic şi aşteaptă semnale pentru a traversa.

Volumul real al tranzitelor ar putea fi mai mare decât indică datele, deoarece multe petroliere îşi opresc transponderele pentru a evita posibile atacuri din partea Iranului, însă traficul rămâne mult sub nivelurile dinaintea războiului.

Condiţiile de tranzit, taxele şi cadrul legal pentru traversarea strâmtorii nu sunt încă clar stabilite, ceea ce descurajează armatorii să trimită navele prin această zonă, potrivit firmei de analiză maritimă Windward.

Compania germană Hapag-Lloyd a declarat că se abţine deocamdată de la tranzitarea strâmtorii, pe baza evaluărilor de risc. Directorul de comunicare al companiei, Nils Haupt, a spus că revenirea la normal pentru industrie este „la câteva săptămâni distanţă”.

El a adăugat că problema nu va fi rezolvată până când toate navele nu vor părăsi zona, deoarece sute de mii de containere se află în porturi din India, Oman şi Pakistan şi trebuie transportate în Golful Persic.

Compania Maersk a transmis că armistiţiul ar putea crea oportunităţi de tranzit, însă nu oferă încă suficientă siguranţă pentru navigaţie şi este nevoie de clarificarea tuturor condiţiilor impuse.

Analiştii spun că situaţia din Marea Roşie, unde atacurile rebelilor houthi au perturbat traficul anul trecut, arată cât de lent poate reveni navigaţia chiar şi după un armistiţiu. În acea regiune, traficul nu a revenit la nivelurile anterioare nici după acordul de încetare a focului din ianuarie.

În cazul Strâmtorii Ormuz există însă mai puţine rute alternative. În timp ce transporturile maritime din Marea Roşie pot fi deviate pe la Capul Bunei Speranţe, în Golful Persic opţiunile sunt limitate, în principal la devieri prin conducte.

Preţurile petrolului au scăzut după anunţarea armistiţiului, cu Brent şi WTI tranzacţionate în jurul valorii de 97 de dolari pe baril, faţă de aproape 110 dolari înaintea acordului, însă rămân mult peste nivelul de aproximativ 70 de dolari dinaintea războiului.

Analiştii avertizează că petrolul va continua probabil să se tranzacţioneze la un preţ ridicat faţă de perioada anterioară conflictului, deoarece perturbările logistice şi de aprovizionare nu vor dispărea peste noapte. Navele se confruntă în continuare cu costuri mai mari de transport, asigurări de război şi stocări preventive de combustibil la nivel global.

În plus, decizia finală de a traversa strâmtoarea aparţine adesea căpitanilor navelor, iar mulţi dintre ei consideră că riscul rămâne prea mare. Unii afirmă că, indiferent de bonusurile oferite, nu merită să îşi pună viaţa în pericol pentru a trece prin această zonă.