Preţ record la carburanţi. Scumpirea alarmantă intră în analiza Consiliului Concurenței

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat marți, că autoritatea va analiza creșterile puternice ale prețurilor la carburanți din ultima săptămână și nu exclude varianta ca unii operatori să fi profitat de perioada rămasă până la intrarea în vigoare a unei noi plafonări a adaosului comercial.

Declarațiile vin după ce Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a cerut luni, 3 august, Parlamentului, Guvernului și Consiliului Concurenței o analiză urgentă a modului în care s-au format prețurile la carburanți în ultimele 20 de zile, în condițiile în care motorina a ajuns la niveluri istorice.

Noi scumpiri la carburanți, marți, 4 august. Motorina se apropie vertiginos de pragul de 11 lei pe litru, în timp ce benzina de la OMV și Petrom a depășit 9,5 lei

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În București, motorina standard se vinde marți dimineață între 10,57 și 10,83 lei/litru, iar motorina premium a ajuns între 10,99 și 11,64 lei/litru. Benzina costă între 9,41 și 9,57 lei/litru.

Alte articole

Noi scumpiri la carburanți, marți, 4 august. Motorina se apropie vertiginos de pragul de 11 lei pe litru, în timp ce benzina de la OMV și Petrom a depășit 9,5 lei

Parlamentul a votat proiectul privind declararea situației de criză în domeniul carburanților

Potrivit specialiștilor, în ultimele șapte zile, prețul mediu al motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5%. Bogdan Chirițoiu a declarat că, până acum aproximativ o săptămână, datele analizate de Consiliul Concurenței nu indicau probleme majore pe piața carburanților.

„Până acum o săptămână, lucrurile erau ok”, a spus președintele Consiliului Concurenței, precizând că autoritatea urmărește în special prețurile fără taxe, pentru a compara comportamentul companiilor din România cu cel din alte state europene.

Potrivit acestuia, în perioada în care a fost aplicată plafonarea adaosului comercial, prețurile fără taxe din România au fost cu 10-15% mai mici decât media din Uniunea Europeană.

„O să venim cu un raport pe toată perioada, dar pe datele pe care le-am avut, pe perioada de plafonare, lucrurile pare că au fost ok. O nouă plafonare va intra în vigoare foarte curând. (…) Până acum o săptămână am văzut că prețurile noastre iarăși erau mai mici decât în restul Uniunii. Nu atât de mici ca în perioada de plafonare, dar totuși în jur de 10% mai mici. Nu știu să vă spun încă ce s-a întâmplat în ultima săptămână”, a declarat acesta.

Președintele Consiliului Concurenței a indicat două posibile explicații: perturbările din zona Mării Negre și problemele legate de aprovizionarea cu petrol din Kazahstan, dar și posibilitatea ca operatorii să fi majorat marjele înainte de reintroducerea plafonării.

„Nu poate fi exclusă nici varianta în care operatorii, știind că va intra o nouă perioadă de plafonare, profită de aceste câteva zile care le-au rămas.”

Consiliul Concurenței colectează deja date de la companiile din piața carburanților, iar o imagine mai clară ar putea exista până la finalul lunii. „Eu cred că până la sfârșitul lunii vom avea o imagine”, a declarat președintele instituției.

Federația Operatorilor Români de Transport a transmis luni că prețurile și marjele de profit din domeniul carburanților trebuie normalizate, astfel încât să reflecte evoluția reală a pieței. Totodată, transportatorii susțin că prețul barilului de petrol este sub maximele atinse în perioada conflictului din Orientul Mijlociu, însă motorina din România a continuat să se scumpească accelerat.

„Costurile au scăzut, însă acest lucru nu se regăseşte în preţul de la pompă. În schimb, transportatorii români, firmele şi milioane de consumatori suportă costuri tot mai mari, iar întreaga economie pierde competitivitate.”

Federația cere analizarea urgentă a modului de formare a prețurilor considerate speculative în ultimele 20 de zile, precum și măsuri pentru creșterea transparenței și a concurenței reale pe piața carburanților.

Noile majorări apar într-un moment în care piața carburanților se află sub presiune, iar autoritățile încearcă să pregătească instrumente pentru eventuale intervenții.

Parlamentul a adoptat recent proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața petrolieră. În principal, actul normativ reia măsurile aplicate până la 30 iunie, însă principala noutate este introducerea unui mecanism dinamic de diminuare a accizei la motorină. Deocamdată, legea așteaptă promulgarea.

Incendiu uriaș pe plaja din Constanța! Focul se manifestă cu degajări mari de fum

„Este speculă în toată regula”. Scumpirile vin rapid, ieftinirile întârzie

Expertul în energie Silviu Gresoi consideră că reacția pieței românești indică un mecanism dezechilibrat, în care motivele de scumpire sunt transferate imediat către consumatori, în timp ce motivele de ieftinire sunt absorbite mult mai lent de distribuitori.

„Invocarea Kazahstanului explică doar parțial situația. În realitate, piața reacționează mult mai rapid când există motive de scumpire decât atunci când există motive de ieftinire. Piața petrolului este globală, iar România își asigură aprovizionarea din mai multe surse. O întrerupere de câteva zile poate influența sentimentul din piață, dar nu justifică, de una singură, o creștere semnificativă a prețurilor la pompă”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, prețurile trebuie analizate în funcție de mai mulți factori, precum cotațiile internaționale, stocurile existente și politicile comerciale ale distribuitorilor.

„Evoluția trebuie analizată în contextul cotațiilor internaționale, al stocurilor existente și al politicilor comerciale ale distribuitorilor”, a explicat expertul.

Problema principală, susține acesta, este că piața funcționează asimetric. Atunci când apare un motiv de scumpire, acesta este introdus aproape imediat în prețul final. În schimb, când factorii externi se inversează, consumatorii trebuie să aștepte.

Această situație este rezumată de specialiști printr-o observație devenită frecventă în piață: scumpirea circulă cu viteza internetului, în timp ce ieftinirea vine cu viteza cisternei.

România, campioana europeană la scumpirea motorinei
Pe de altă parte, expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că România a avut cea mai mare creștere a prețului mediu al motorinei dintre statele europene analizate în ultima săptămână.

Potrivit acestuia, prețul motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5% în șapte zile. Majorarea este peste cea din Croația, unde creșterea a fost de 7,4%, peste Spania, cu 4,7%, Polonia, cu 3,9%, sau Bulgaria, cu numai 2,3%.

Situația este cu atât mai dificil de explicat cu cât România nu este printre statele cele mai dependente de importuri.

„România are țiței românesc, rafinării românești și totuși prețuri ca și cum totul ar veni din import”, susține Chisăliță, precizând că aproximativ 19% din motorina consumată în România provine din țiței extras intern, 22% din import direct de motorină, iar 59% din motorină produsă din țiței importat.

Prin comparație, Ungaria, o țară cu o structură de aprovizionare apropiată, are o pondere de 12% țiței intern, 22% import direct de motorină și 66% motorină produsă din țiței importat. Cu toate acestea, prețul motorinei în Ungaria nu a crescut în perioada analizată.

În Germania, unde dependența externă este mult mai mare, creșterea a fost de numai 1%. Estonia și Letonia, care importă aproape integral motorina consumată, au avut majorări de aproximativ 2,5%, respectiv 2,1%. Irlanda, dependentă în proporție de aproximativ 91% de importurile directe de motorină, a înregistrat chiar o scădere de 0,2%.

„Dacă toate statele europene cumpără produse petroliere de pe aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte țări?”, susține expertul, încercând să găsească un răspuns.

Unul dintre argumentele folosite frecvent de companiile petroliere este că prețul carburanților nu este calculat după costul istoric al țițeiului cumpărat în trecut, ci după costul de înlocuire al produsului. Cu alte cuvinte, prețul actual reflectă cât ar costa astăzi compania să cumpere aceeași cantitate de motorină.

Bogdan Ivan: „La fiecare creștere cu 10 dolari a barilului de petrol, litrul de motorină se scumpește cu 45 de bani. Statul ar trebui să intervină mai tare”Această regulă poate avea o justificare economică, însă devine discutabilă atunci când este aplicată doar într-un singur sens, punctează Chisăliță.

Motorina aflată în acest moment în rafinării, depozite și stații de alimentare nu a fost produsă exclusiv din țiței cumpărat la cotațiile actuale. O parte importantă provine din achiziții făcute cu săptămâni înainte, la alte prețuri.

În momentul în care cotațiile internaționale cresc, această diferență este transferată rapid în prețul final. Atunci când cotațiile scad, explicațiile se schimbă: apar stocurile cumpărate mai scump, întârzierile logistice sau timpul necesar pentru rotația produselor.

Dumitru Chisăliță susține că această asimetrie este una dintre problemele pieței românești.

Creșterea cu 11,86% a cotației motorinei mediteraneene într-o săptămână explică existența unei presiuni asupra prețurilor, însă nu explică integral de ce România a avut o majorare de 7,5%, în timp ce alte state cu o dependență mai mare de importuri au avut creșteri mult mai mici.

„Nu dependența de import explică recordul României”, arată expertul. Potrivit acestuia, diferența trebuie căutată în modul în care companiile transferă variațiile pieței internaționale în prețurile finale.

Potrivit Asociației Energia Inteligentă, ținând cont de evoluția cotațiilor internaționale, cursul valutar, taxe și costuri logistice, un nivel maxim justificabil al motorinei ar fi în jurul valorii de 10,20 lei pe litru.

La un preț de aproximativ 10,65 lei pe litru, diferența este de circa 45 de bani pe litru.

Această diferență poate avea mai multe explicații: transmiterea mai rapidă a scumpirilor decât a ieftinirilor, anticiparea unor modificări fiscale sau menținerea prețului într-o zonă care avantajează companiile petroliere.

Dumitru Chisăliță atrage atenția că există inclusiv o coincidență de interese între stat și companiile petroliere.

„Este un interes comun al statului și benzinarilor ca aceste prețuri mari să existe în România”, a declarat expertul în energie. Potrivit acestuia, situația este vizibilă prin comparația cu state precum Ungaria sau Slovenia, unde prețurile motorinei au scăzut sau au rămas constante în aceeași perioadă.

„Alte state, precum Ungaria și Slovenia, care cumpără motorină în proporții importante din import, au înregistrat deja scăderi ale prețurilor sau nu au fost majorate deloc”, a spus el pentru „Adevărul”.

Expertul precizează însă că nu poate fi demonstrat un acord direct între stat și companii pentru menținerea unor prețuri ridicate, ci mai degrabă o coincidență de interese pe termen scurt.

Statul câștigă mai mult din TVA și accize, iar companiile obțin venituri suplimentare prin marje mai mari.

Statul câștigă mai mult la fiecare litru vândut
Un preț mai mare al carburanților înseamnă automat venituri fiscale mai mari pentru buget. La actuala cotă de TVA de 21%, fiecare creștere de preț generează venituri suplimentare pentru stat fără ca Guvernul să adopte o taxă nouă.

Potrivit calculelor Asociației Energia Inteligentă, diferența de aproximativ 45 de bani pe litru generează un plus de aproximativ 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut.

La consumurile actuale, acest mecanism poate aduce aproximativ 186 de milioane de lei lunar suplimentar la buget dacă nivelul de preț se menține.

Pe termen scurt, un astfel de context poate părea convenabil pentru stat: veniturile cresc automat, fără o decizie politică explicită de majorare a taxelor.

Pe termen mediu însă, efectele pot fi inverse, pentru că motorina mai scumpă înseamnă costuri mai mari pentru transportatori, scumpiri în lanț pentru alimente și bunuri, presiune suplimentară asupra inflației, cheltuieli mai mari pentru instituțiile publice și reducerea competitivității companiilor.

Prețul motorinei a urcat la 10,68 lei în Capitală. Clujul, lovit de cele mai mari scumpiriCu alte cuvinte, statul poate câștiga mai mult din TVA-ul carburanților, dar poate pierde prin încetinirea economiei și reducerea altor venituri fiscale.

Transportatorii cer verificarea prețurilor și acuză marje nejustificate
Creșterea prețului motorinei a determinat reacții și din partea transportatorilor. Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a cerut intervenția Guvernului și a Consiliului Concurenței pentru verificarea modului în care s-au format prețurile în ultimele săptămâni.

Transportatorii susțin că există marje de profit care nu mai pot fi justificate prin evoluțiile reale ale pieței internaționale.

„Cât timp vom mai accepta această situație? Transportatorii spun, la unison: Ajunge! Deja este mult prea mult”, a transmis FORT.

Organizația atrage atenția că reducerea costurilor internaționale nu se reflectă în prețurile de la pompă, iar nota de plată este suportată de firme și consumatori.

Ilie Bolojan, anunțul momentului despre aprovizionarea populației cu energie electrică și combustibil: „În acest moment, nu anticipăm probleme” / „Mulțumesc tuturor cetățenilor și companiilor care răspund apelului de a reduce consumul”

FORT solicită autorităților să analizeze modul de formare a prețurilor la carburanți și să asigure mai multă transparență pe piața distribuției.

„Un preț corect al motorinei nu reprezintă doar o revendicare a transportatorilor, ci o condiție esențială pentru protejarea economiei românești, limitarea inflației și menținerea competitivității companiilor autohtone”, susține organizația.

Reducerea accizei nu poate fi activată în actualele condiții
Parlamentul a adoptat recent un mecanism care permite reducerea temporară a accizei la motorină cu procente cuprinse între 5% și 25% în situații de criză pe piața carburanților.

Măsura poate fi aplicată în cazul unor perturbări majore generate de conflicte, sancțiuni internaționale, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare sau alte evenimente excepționale.

În prezent însă, mecanismul nu poate fi activat deoarece unul dintre criteriile prevăzute de lege este o creștere de cel puțin 20% a cotației petrolului Brent sau a prețului mediu la pompă.

În condițiile actuale, prețul petrolului nu a crescut, ci a revenit sub nivelurile înregistrate în momentul tensiunilor de pe piață. Astfel, România are prețuri ridicate la pompă, dar fără ca situația să fie încadrată juridic drept o criză care să permită reducerea taxelor.