Preţul corect! Cât ne costă partidele politice pe lună

Ce subvenţii au primit partidele politice. Potrivit unui comunicat al AEP, Partidul Social Democrat a primit cea mai mare subvenţie, în sumă de 8.521.038,90 de lei, urmat de Partidul Naţional Liberal în conturile căruia AEP a virat suma de 7.223.695,45 de lei.

Pe locul 3 ca subvenţie acordată de AEP în luna iunie se situează Uniunea Salvaţi România cu o sumă de 3.894.141, 35 de lei.

Alianţa pentru Unirea Românilor a primit de la AEP suma de 1.724.591,27 de lei. Celelalte două partide care au primit subvenţii de la AEP sunt Partidul Mişcarea Populară, 445.827, 83 de lei, şi Partidul PRO România, 322.119,38 de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cât costă organizarea celor patru tipuri de alegeri din acest an. Anunțul ministrului de Finanțe

Alte articole

Călin Georgescu va fi scos din Arestul Central. Amendă de 200.000 de lei pentru liderul suveranist

AEP: Proiectul de lege privind alegerile anticipate va fi pus în transparență decizională săptămâna următoare

Primul rând de alegeri a trecut fără mari probleme organizatorice.  „3,8 miliarde (n.red. – de lei) sunt estimările noastre în acest moment”, a spus Boloș într-o conferință de presă de la începutului anului. Întrebat dacă este de acord cu reducerea numărului de alegeri prin comasare, ministrul de Finanțe a spus că merită luată în calcul această variantă, dar decizia aparține coaliției politice PSD-PNL.

Rezultate alegeri locale 2024. PSD a câștigat peste jumătate din funcțiile pe primar din România. Victorie pentru social-democrați și la nivel de Consilii locale

„Te gândeşti la om, omul este cel care votează şi nefiind obişnuit cu patru rânduri de alegeri, pentru o mai bună organizare şi o mai bună eficienţă a organizării votului, poate n-ar fi lipsită de interes această discuţie în spaţiul public. Dar e o decizie a coaliţiei şi dacă ne gândim, fiind la Ministerul Finanţelor, cât de eficient ar fi un astfel de lucru şi omul cred că ar fi obosit să aibă patru rânduri de campanii electorale, de patru ori convins să voteze pe X sau Y. Intervine şi psihologic discutând fenomenul acesta de plictiseală”, a mai spus Marcel Boloş.

Potrivit calculelor realizate de Expert Forum, în 2019 și 2020, statul a plătit, în total, 1,7 miliarde de lei pentru toate cele patru tipuri de alegeri. Din această sumă, peste un miliard a reprezentat fondurile pentru personalul care a lucrat în secțiile de vot. Chiar dacă punem la socoteală inflația, care a atins niveluri record în ultimii doi ani, în 2024 vom plăti de două ori mai mult pentru organizarea alegerilor.

Partidele politice din România au primit, în ultimii trei ani, peste 700 de milioane de lei de la bugetul de stat. Un sfert din această sumă a rămas necheltuită, potrivit Autorității Electorale Permanente.

PSD a modificat, în 2018, legislația privind subvențiile pe care partidele le primesc de la buget. De atunci au crescut exponențial sumele alocate din bani publici, de la 5-6 milioane pe an în 2015, la 258 de milioane de lei pe an în 2022.

Klaus Iohannis, prima reacție după alegeri: A fost o alegere bună să fie aduse alegerile locale cu cele europarlamentare. Rezultatele vorbesc de la sine. A fost multă dezbatere dacă această alianță a fost bună, dar am primit răspunsul de la alegători care au votat lista comună a coaliției în proporție de aproape 50%

În „anul superelectoral 2024”, subvențiile din bani publici pentru partidele din România ajung la 314 milioane de lei. E vorba de 60-70 de milioane în plus peste sumele din anii electorali trecuți. Mai multe organizații neguvernamentale au atras atenția că cele mai mari partide din România nu cheltuiesc banii publici în mod transparent. Autoritatea Electorală Permanentă este instituția care ar trebui să verifice cum se cheltuie banii.

Alegerile locale, cele europarlamentare și cele parlamentare sunt organizate în România într-un singur tur. Alegerile prezidențiale sunt organizate în două tururi, dacă niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din numătorul total de voturi valabil exprimate.

Alegerile locale și cele parlamentare se organizează o dată la patru ani, în timp ce scrutinele pentru alegerea europarlamentarilor și președintelui României au loc din cinci în cinci ani.