Filip Cârlea susține că sectorul energiilor regenerabile devine competitiv pe zi ce trece din punct de vedere al costului tehnologiilor aplicate în raport cu tehnologiile convenționale și nu ar mai avea nevoie de susținere, prin orice tip de subvenție, după anul 2020.

În ceea ce privește producția de energie pe bază de cărbune, Filip Cârlea afirmă că doar Complexul Energetic Oltenia ar putea să supraviețuiască, însă, în cazul Complexului Energetic Hunedoara, costurile de producere de energie devin treptat tot mai mari, încât nu mai este atractiv pentru vreun investitor. Cel mai probabil Complexul Energetic Hunedoara intră în insolvență sau chiar în faliment, iar o parte din minele de huilă din Valea Jiului încep să fie închise, consideră Cârlea.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

Cât va fi salariul mediu la Complexul Energetic Oltenia. Sindicaliştii ...

AGERPRES: Care credeți că este viitorul sectorului de producție a energiei electrice pe bază de cărbune?
Filip Cârlea: Perspectivele industriei românești de producție a energiei pe bază de cărbune sunt relativ modeste, ca să nu spunem scăzute, deoarece nu s-au făcut investiții la momentul potrivit, și nici în prezent, în mine și cariere de exploatare a cărbunelui, în principal privind cărbunele din zăcăminte la medie și mare adâncime, până la 1 km. Este vorba despre huilă. Un exemplu pozitiv, de urmat, în acest sens, putea să fie Polonia. În această situație asistăm la implementarea unui program de închidere a minelor, unele deja s-au închis, cum este Aninoasa sau Petrila, urmează Uricani și altele. Până în anul 2018, vom avea de întâmpinat o disponibilizare a circa 42.000 de mineri. Acesta doar în cazul huilei, cărbune cu putere calorifică superioară. În bazinele de exploatare a lignitului, lucrurile stau oarecum mai bine, întrucât există exploatări de suprafață. Problema care apare aici este aceea a reabilitării și modernizării centralelor producătoare de energie, în speță Turceni și Rovinari.

AGERPRES: Cum vedeți evoluția termocentralelor?
Filip Cârlea: În această situație asistăm la diminuarea capacităților care valorifică huila pentru producerea de energie, din bazinul Jiului, în speță de la Paroșeni și Mintia-Deva. De altfel, Complexul Energetic Hunedoara se află aproape de starea de insolvență, iar posibilitatea ieșirii din insolvență este minimă, decât eventual prin implementarea unui program sever de restructurare și reorganizare administrativă, care se află în pregătire.

AGERPRES: Credeți că se închide?
Filip Cârlea: Da, în cazul în care nu se adoptă un plan de restructurare, altfel, în cele din urmă, va trebui închis, ceea ce ar avea consecințe dintre cele mai grave. În prezent se aduce cărbune din Africa de Sud, fiind mai ieftin decât cărbunele scos din exploatările de care vorbeam: Aninoasa, Petrila, Uricani și altele, care ar urma se se închidă de către Societatea Națională de Închideri Mine, oarecum unică în Europa.

AGERPRES: Cu Complexul Energetic Oltenia ce se întâmplă?
Filip Cârlea: Complexul Energetic Oltenia se confruntă cu unele dificultăți de natură financiară, însă prin programele pe care le are la dispoziție Oltenia, cu cele două dintre cele mai mari capacități de producție, Turceni și Rovinari, sunt prevăzute și alocate surse de finanțare pentru retehnologizare, reabilitare și dezvoltare de capacitate, ca și pentru asigurarea protecției mediului. Bazinul Motrului — principala sursă de exploatare a cărbunelui, are posibilitatea, cu investițiile care au loc, să rămână o sursă sigură de energie.

AGERPRES: Complexul Hunedoara putea fi salvat?
Filip Cârlea: În structura organizatorică în care funcționează în prezent, nu cred că poate fi salvat. Datoriile acumulate, inclusiv prin neplata certificatelor de emisii, sunt mari, iar nevoia de investiții pentru reabilitate, retehnologizare este la fel de mare, aș putea aprecia că depășește miliardul de dolari. Este nevoie de investiții majore pentru modernizarea minelor de exploatare la mare adâncime. Rentabilizarea acestui proces de extragere a cărbunelui, având în vedere condițiile de exploatare și dispunere a minereului de cărbune în subsolul din Bazinul Jiului, presupune costuri foarte mari. Probabil că decizia de a închide parte din aceste mine este una obiectivă pentru că nu s-a procedat la timp și sitematic pentru menținerea în funcțiune în condiții economice rentabile. Ar mai fi nevoie de retehnologizarea, în mare parte, a echipamentelor de la cele două centrale, Paroșeni și Mintia-Deva. Trebuie avut în vedere că recuperarea investiției, de către oricare investitor implicat, are durata destul de mare, ceea ce nu o face atractivă. Costurile pot fi atât de mari, încât ar fi mai rentabil să construiască în regim ‘green field’.

AGERPRES: Ce impact va avea asupra economiei explorarea și exploatarea gazelor din Marea Neagră?
Filip Cârlea: Impactul este unul pozitiv, și anume că România ar putea să devină independentă de importul de gaze naturale. În momentul de față ne aflăm aproape de importuri în cantități scăzute, dar dintr-o rațiune care nu este foarte benefică pentru România, și anume că marii consumatori industriali de gaze naturale, de exemplu combinate chimice pentru producerea de îngrășăminte, au fost închise și, pe cale de consecință, țara noastră asigură din import îngrășăminte pentru agricultură, ceea ce, desigur, nu este avantajos. Exprim, în același timp, opinia că a produce energie electrică pe bază de gaze naturale este ca și cum s-ar exporta bușteni sau, în cel mai bun caz, scândură, în loc de mobilă ori alte produse cu valoare adăugată superioară.

Citeşte continuarea interviului pe Agerpres