Prevederea legală care obligă Guvernul să înghețe salariile bugetarilor. Măsura trebuie aplicată de la începutul lui 2025

Aceasta stipulează că, în cazul depășirii pragului de 50% datorie publică din PIB, Guvernul trebuie să implementeze un set de măsuri menite să reducă îndatorarea statului, inclusiv înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

Conform unui document oficial al Ministerului Finanțelor, măsurile trebuie să fie puse în aplicare fără întârziere. Deși îndatorarea României a depășit pragul de 50% în mai multe rânduri, până acum Guvernul a evitat aplicarea prevederilor legii, invocând condițiile mai complexe de raportare către Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

De precizat că Guvernul are posibilitatea de a da o ordonanță de urgență prin care să ceară derogare de la aceste prevederi, potrivit Mediaflux.

Un aspect important în contextul gradului de îndatorare îl reprezintă creșterea semnificativă a cheltuielilor statului cu salariile din sectorul public. Conform datelor oficiale, în primele șapte luni ale acestui an, aceste cheltuieli au ajuns la 92,4 miliarde de lei, în comparație cu 63 de miliarde de lei în perioada similară din 2020, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50% în doar patru ani.

Alte articole

Ilie Bolojan explică toate scenariile posibile după moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă cu guvernul dacă moțiunea trece marți

Bolojan anunță posibile creșteri ale lefurilor bugetarilor în 2027, datorită proiectului ce interzice cumulul pensiei speciale cu salariul. ”Va fi trimis parlamentului, cu solicitarea să fie adoptat în procedură de urgență”

Citește și: Salariul mediu nu ajunge în București pentru două mese pe zi la un restaurant

Această evoluție adaugă presiuni suplimentare asupra bugetului și poate complica eforturile Guvernului de a respecta prevederile legale privind reducerea îndatorării.

Pentru declanșarea oficială a măsurilor din Legea responsabilității fiscal-bugetare, se ia în calcul îndatorarea trimestrială, nu cea lunară, așa cum este raportată de Ministerul Finanțelor. Această diferență în modalitatea de raportare a permis până acum Guvernului să evite implementarea măsurilor stricte prevăzute de lege.

În trecut, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat periodic un PIB actualizat, ceea ce a permis statului să își revizuiască îndatorarea ușor sub 50% și să evite raportarea unui nivel de îndatorare peste acest prag către Eurostat. Totuși, în actualul context economic, această strategie devine din ce în ce mai dificil de aplicat.

Citește și: Economia europeană în pericol de recesiune. Cum a ajuns Germania să fie numită „omul bolnav al Europei”