Prezenţa României, apreciată la Salonul Cărţii de la Paris

Prezenţa României la Salon du livre, ca ţară invitată, între 21 şi 25 martie, a fost apreciată luni seară, la finalul evenimentului, drept o veritabilă reuşită, o sărbătoare a culturii române.

26 mart. 2013, 10:36
Prezenţa României, apreciată la Salonul Cărţii de la Paris

Cred că este o veritabilă reuşită, care se simte. Totul a fost foarte viu. Au fost evenimente foarte diverse, s-au exprimat opinii foarte, foarte diferite„, declara într-un interviu acordat Agerpres preşedintele Centre national du livre (CNL), Jean-François Colosimo.

La rândul său, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), principalul organizator al prezenţei româneşti la Paris, Andrei Marga, consideră că participarea României la Salon du livre a fost o sărbătoare a culturii române şi un succes enorm.

Preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat, Georgică Severin, a afirmat că „acest salon este o mare reuşită în sensul organizatoric, iar prezenţa României ca invitat de onoare este o reuşită pentru literatura şi cultura română„.

Georgică Severin a remarcat faptul că la Salon du livre „s-a vândut cartea românească”, senatorul menţionând cozile care în unele momente erau de 20-30 de persoane.

De asemenea, el a evidenţiat „calitatea dezbaterilor” care au avut loc în pavilionul României, apreciind-o ca „remarcabilă”, dar şi momentele importante găzduite de alte spaţii ale Salonului, precum acelea în care peste 150 de persoane „îi sorbeau cuvintele marelui maestru român” care este Norman Manea.

Curiozitatea intelectuală şi pentru cultura română s-a remarcat, potrivit lui Georgică Severin, şi prin faptul că şi la standurile editurilor franceze cartea românească s-a vândut foarte bine.

Nu în ultimul rând, preşedintele Comisiei senatoriale de cultură a salutat seria de prezenţe ale unor înalţi oficiali francezi în pavilionul României începute joi, cu vizita preşedintelui Francois Hollande, continuate apoi sâmbătă, cu cea a ministrului de Interne, Manuel Valls, şi încheiate luni, de ministrul Culturii, Aurelie Filippetti.

Fostul preşedinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, aprecia, la rândul său, că putem vorbi „despre un mare spectacol al literaturii române susţinut la un astfel de târg de carte„.

„Am fost uimit să văd că există o întreagă literatură română tradusă într-o limbă de mare circulaţie, încât a vorbi la infinit despre nişte indivizi, încă o dată, foarte dubioşi, care au vrut să se bage în seamă, dar, de fapt, n-au reuşit, nu înseamnă nimic. Rămâne faptul că România a fost în prim-plan la Paris. Acesta este important”, a subliniat Simion.

Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, a apreciat că la salon s-a putut constata că există o Românie culturală, cu o producţie de carte. Apreciatul istoric a spus că ar fi fost mai bine să putem oferi mai multe cărţi în limbi internaţionale.

Criticul literar Mircea Martin a fost de părere că fără o focalizare pe cultura şi literatura română, precum aceea pe care a presupus-o statutul de ţară invitată, nu am fi fost cunoscuţi. El a remarcat că „edituri franceze care au tradus autori români au ţinut să scoată în faţă aceste cărţi„.

Traducătorul şi poetul Dinu Flămând a fost de părere că „până şi pentru organizatorii francezi ceea ce s-a întâmplat a depăşit aşteptările”, vânzarea de carte românească, la standul românesc sau la cel al marilor edituri franceze, fiind „un lucru real”.

Flămând a mai remarcat „aplauzele la scenă deschisă” care au răsplătit prestanţa participanţilor la numeroasele mese rotunde şi dezbateri, ca şi prezenţa, pentru prima dată, în librăriile franceze a numeroaselor cărţi româneşti.

Prozatorul Radu Aldulescu a declarat că îşi doreşte ca, după Salon du livre, literatura română să fie mai cunoscută în Occident decât până acum iar Bujor Nedelcovici a considerat că „am făcut un pas bun”, după 23 de ani România fiind invitat de onoare la marele salon parizian al cărţii.

„Poate află că suntem o ţară europeană, de unde ne-au scos tratatele de pace de după al Doilea Război Mondial”, a afirmat scriitoarea Marta Petreu, în opinia căreia ar trebui să continuăm promovarea literaturii române „pe franceză, engleză, germană şi italiană şi în 30 de ani am putea ajunge să fim cunoscuţi, adică să fim o ţară în rând cu celelalte”.

Peste 50 de autori români au participat la evenimentele programate la Salonul cărţii de la Paris, reprezentând toate genurile literare, de la poezie la dramaturgie, de la bandă desenată la eseu şi roman.

Cu un design spectaculos, măsurând 400 metri pătraţi, pavilionul României a inclus o librărie şi un spaţiu de dezbateri, fiind anul acesta vedeta Salonului cărţii de la Paris.

Compania FNAC, partenerul Salonului cărţii, în colaborare cu librăriile Cărtureşti, a pus la dispoziţia publicului peste 1.000 de titluri în limba română şi peste 600 de titluri de autori români în limbă franceză, pe parcursul evenimentului desfăşurându-se peste 60 de evenimente şi dezbateri, mese rotunde şi întâlniri profesionale – la Pavilionul României, la standul Centrului naţional al cărţii, standul Institutului Francez şi pe cele trei scene ale salonului.

De asemenea, între invitaţii la eveniment s-a numărat şi principele Radu de România, care a participat la o dezbatere având ca temă spiritualitatea românească în Europa secolului XX, moderată de istoricul Adrian Cioroianu, a acordat autografe şi s-a întâlnit cu diaspora românească din Capitala Luminilor, la sediul ICR Paris.

Aflat la cea de-a 33-a ediţie, Salonul cărţii de la Paris a reunit peste 2.000 de autori şi 1.200 de expozanţi din 45 de ţări, prezenţa vizitatorilor la târg fiind deosebit de numeroasă.

Citeşte şi Mircea Cărtărescu şi Andrei Pleşu refuză participarea la Salonul de carte de la Paris VIDEO


loading...