„Astăzi (joi, 26 septembrie – n.r.) am finalizat un proiect pe fonduri structurale care abordează o radiografie a ceea ce se întâmplă în sistem mai puţin bun şi cum putem să evităm situaţiile de corupţie din sistem. (…) După doi ani avem o serie de lucruri realizate şi aş menţiona în primul rând o strategie anticorupţie în sistemul de educaţie. (…) Înainte de orice este o problemă de conduită, de atitudine a fiecărui cadru didactic sau a celor care administrează sistemul de educaţie. (…) În prezenta strategie, pe care astăzi o vom aproba prin ordin de ministru, sunt toate aceste lucruri prezente: transparenţa, prevenirea, introducerea unor anumite valori”, a declarat ministrul Educaţiei, la Conferinţa naţională pentru prevenirea corupţiei în educaţie, potrivit Agerpres.

El a ţinut să precizeze că, dacă se vorbeşte despre corupţie în sistemul de educaţie, nu înseamnă că este vorba despre un fenomen generalizat.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Vești bune pentru elevi! Cine scapă de Bacalaureat. Anunțul ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

„Sistemul de educaţie are 230.000 – 240.000 de cadre didactice în învăţământul preuniversitar, 30.000 – 40.000 de profesori universitari, dar dacă ai zece cazuri sau o sută de cazuri evident că ai o problemă şi trebuie să încerci să eviţi o astfel de situaţie”, a declarat ministrul Educaţiei.

Printre instrumentele prevenţie ce vor fi aplicate se regăsesc un Cod de etică şi deontologie profesională şi un Consiliu de etică.

„Eu cred că aceia care sunt profesori trebuie să ştie de la bun început că sunt lucruri pe care poţi să le faci şi lucruri pe care nu poţi să le faci. (…) Consiliul de etică va funcţiona la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ şi este o măsură suplimentară pe care o vom introduce tocmai pentru a evita situaţiile de corupţie”, a declarat ministrul Educaţiei.

Remus Pricopie a precizat că proiectul este unul în care ministerul a aplicat alături de doi parteneri importanţi, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi Universitatea Titu Maiorescu.

Despre dimensiunea corupţiei în sistemul de Educaţie, Pricopie a spus că prin cazurile apărute în această vară, dar şi în altă perioadă, s-a demonstrat că sunt profesori care, din păcate, nu respectă „nici legea, nici deontologia profesională”.

Ministrul Educaţiei a adăugat că proiectul a vizat şi răspunsuri la formele de corupţie cel mai frecvent întâlnite în sistemul de educaţie.

„Sigur că cele mai vizibile şi poate că, într-un fel, şi cele mai spectaculoase sunt cele asociate examenelor. De fapt, eu cred că în viaţă lucrurile acţionează gradual. Corupţia la examen este, poate, forma cea mai de sus. Avem, însă, o serie de lucruri pe care le tratăm cu superficialitate sau cu neglijenţă şi, încet-încet, se transformă în acte de corupţie. Şi o să încep cu respectarea legii. Avem legi, avem metodologii şi constatăm că nu întotdeauna aceste legi şi metodologii sunt respectate”, a declarat ministrul Educaţiei.

Pricopie a adăugat că în cadrul ministerului mai există un lucru care nu întotdeauna este respectat, şi anume transparenţa.

„Eu cred că Ministerul Educaţiei nu are secrete de stat sau secrete care ţin de securitatea ţării. Prin urmare, orice decizie sau orice proces în cadrul Ministerului Educaţiei ar trebuie să se desfăşoare la vedere. De multe ori constatăm că nu respectăm procedurile privind Consiliile de Administraţie. (…) „Uităm” să invităm sindicatele. E mai simplu să nu invităm Consiliul elevilor. Speculăm un anumit text de lege care nu ne obligă într-un mod foarte clar să invităm. (…) O să transmitem un ordin al ministrului prin care sindicatele şi elevii vor fi prezenţi la toate Consiliile de Administraţie, excepţie fac elevii când se discută probleme de personal”, a afirmat ministrul Educaţiei.

Un alt tip de „scăpare” care tinde să se transforme în corupţie, a spus Pricopie, este „evaluarea la clasă”.

„Fiecare comunitate şcolară trebuie să ia măsurile necesare pentru a evita fenomenele de corupţie, iar acolo unde aşa ceva se întâmplă trebuie să acţioneze imediat pentru a pedepsi. Reamintesc faptul că, din cele opt cazuri de fraudă la examenele naţionale, şase au fost identificate de către inspectoratele şcolare sau şcoli. Asta înseamnă că sistemul a funcţionat şi nu a fost nevoie să vină cineva din afară şi să funcţioneze pe post de jandarm. (…) Importantă este atitudinea noastră faţă de lucrurile ilegale şi neplăcute. Noi trebuie să anunţăm încă o dată şi dacă e nevoie în fiecare zi că toleranţa la corupţie şi la abuzuri este zero”, a spus ministrul Educaţiei.

Un alt aspect care trebuie urmărit, în opinia sa, este modul în care se promovează în clasă anumite valori fundamentale pentru un stat democratic.

„Elevii noştri de astăzi sunt viitorii jurişti, ingineri, politicieni. Dacă noi nu le cultivăm simţul dreptăţii, al respectului faţă de cei din jur, faţă de lege, s-ar putea să constatăm peste 10-20 de ani că nu mai avem ce să îndreptăm, pentru că aceşti elevi deveniţi maturi ar putea să nu aibă niciun fel de sensibilitate faţă de aceste valori”, a afirmat Pricopie.

El a reamintit şi de preconizatul protocol între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei, în sensul ca „persoane din zona justiţiei să vină în şcoli şi să le vorbească elevilor despre lege, despre sistemul judiciar, despre fapte de corupţie”.

„De fapt, această abordare transversală o facem nu doar în zona justiţiei, o să o facem şi în zona medicală, educaţie pentru sănătate, protecţia mediului, literatură, teatru’, a mai spus Remus Pricopie.
La dezbaterea privind finalizarea proiectului de prevenire a corupţiei în sistemul de Educaţie, proiect intitulat ‘Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, au mai participat Gabriel Ispas, managerul proiectului şi secretar general adjunct în cadrul MEN, lideri ai sindicatelor din învăţământ, Silviu Hăncescu şi Marius Nistor, directorul AID, Alexandru Cumpănaşu, şefi de inspectorate şcolare şi directori de şcoli.