Prima autostradă construită de chinezi a fost inaugurată în Serbia

Autostrada E-763 face parte dintr-o reţea trans-europeană de autostrăzi care face legătura între Gdansk şi Atena, precum şi între Istanbul şi portul Bar de la Marea Adriatică.  Autostrada inaugurată duminică face legătura între oraşele Obrenovac şi Ljig, are o lungime de 62,7 kilometri şi a fost concepută pentru viteze de 130 km/h.

La ceremonia de inaugurare, preşedintele Aleksandar Vucic a spus că acest tronson de autostradă, construit de firma chineză Shandong Hi-speed Group, va contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii în Serbia şi va atrage investitori în oraşe de-a lungul autostrăzii, potrivit Agerpres, citată de stiripesurse.ro.

Vucic a subliniat că o serie de companii chineze au contribuit la relansarea economiei Serbiei, în special firma HBIS, care a cumpărat combinatul siderurgic Smederevo, firma Zijin, care a preluat un producător de minereu de cupru din oraşul Bor, şi firma Linglong care a făcut invstiţii semnificative în oraşul Zrenjanin.

În luna iulie a acestui an, ministrul Infrastructurii, Zorana Mihajlovic, anunţa că Serbia intenţionează să împrumute mai multe miliarde de euro din China şi alte ţări străine în următorii ani, pentru a finanţa investiţii în proiecte regionale.

Alte articole

Ludovic Orban îi cere lui Ilie Bolojan să facă schimbări majore în PNL după criza politică din ultimele zile. Liderul Forța Dreptei anunță că liberalii plecați din partid sunt gata să revină: „Aș face un nou congres”

Șoferii care încearcă să „fenteze” coloana la semafor riscă sancțiui dure și pot rămâne fără permis. Gestul făcut zilnic de mulți români care se pedepsește cu amendă de peste 1.000 de lei

„Statul trebuie să demareze noi investiţii dacă vrea o creştere economică continuă, în caz contrar am putea avea probleme”, a mai spus Zorana Mihajlovic, care ocupă şi postul de vicepremier în cabinetul condus de Ana Brnabic.
Pentru a putea realiza acest lucru, autorităţile de la Belgrad intenţionează să investească până la opt miliarde de euro în infrastructură pe termen mediu, în principal graţie unor acorduri finanţate de China, dar şi de Rusia, Turcia şi Azerbaidjan.