Prima dovada că o COMETĂ a lovit PĂMÂNTUL acum 28 de MILIOANE de ani, descoperită la GÂTUL lui Tutankamon FOTO

"Cometele ne brăzdează dintotdeauna cerul - acei bulgări murdari de gheaţă amestecată cu praf - dar niciodată până acum nu a fost identificat pe Pământ material provenit dintr-o cometă", a precizat profesorul David Block de la Universitatea sud-africană de la Witwatersrand.

Faraonul egiptean Tutankamon a avut o broşă în formă de scarabeu făcută din sticlă de siliciu galbenă, substanţă rezultată după ce explozia cometei a încălzit nisipul până la 2.000 de grade Celsius. În urma acestei explozii, pe Pământ a ajuns şi un cristal de rocă negru, conform unui comunicat al universităţii preluat de Agerpres.

Citeşte şi O cometă recent descoperită va fi devorată de Soare. Urmăriţi evenimentul pe computer

Acest cristal de rocă reprezintă "prima dovadă a unei comete care pătrunde în atmosfera Pământului şi explodează, provocând o ploaie de foc ce a distrus totul în calea sa", se precizează în comunicat.

Acest cristal, descoperit încă din 1996, a fost analizat de o echipă de geologi, fizicieni şi astronomi. A stat degeaba o lungă perioadă de timp, până a ajuns în mâinile unui cercetător care studiază diamantele, conform profesorului Jan Kramers de la Universitatea din Johannesburg.

Şocul impactului a dus la formarea unor diamante microscopice pe acest cristal de rocă, iar studiile realizate asupra sa au demonstrat că nu este vorba de o piatră ordinară. Acest cristal de 30 de grame prezintă o trăsătură caracteristică rocilor extraterestre şi este totuşi diferit faţă de meteoriţi, susţine Kramers.

Citeşte şi "Cometa secolului" ar putea să nu supravieţuiască apropierii de Soare

"Dacă o comparăm cu meteoriţi... aceştia din urmă conţin doar aproximativ 3% carbon, iar acest cristal conţine 65% carbon", a precizat el pentru AFP.

Analizele chimice i-au condus pe experţi spre concluzia clară că este vorba despre "primul specimen cunoscut de nucleu al unei comete", conform cercetătorilor de la Universitatea din Witwatersrand. Denumit Hypatia, după celebra astronoamă şi filosoafă din Alexandria ce s-a născut în anul 350, acest cristal de rocă îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine procesul de formare a sistemului nostru solar.