PRIMA ZI A PRIMAVERII 2015. Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte șase luni.

Cuvântul „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” — „egal” și „nox”, „noctis” — „noapte”.

Din punct de vedere astrologic, are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârșitul și începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară, totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Potrivit tradițiilor spirituale, orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea, se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. 

PRIMA ZI A PRIMAVERII 2015: Cum sărbătoresc popoarele

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA: În Mexic, oamenii sărbătoresc echinocţiul cu baloane imense cu aer cald, înălţate deasupra Piramidei Soarelui din Teotihuacan. Ei au un festival dedicat special primei zile de primăvară.

Locuitorii din Bali, Indonezia, sărbătoresc Nyepi, un eveniment care marchează echinocţiul de primăvară. În timpul ritualului de purificare, fiecare comunitate alungă „demonii” cu rostiri magice şi proteste, eveniment urmat de o zi de linişte absolută.

FOTO: Michael Nichols, National Geographic

Oamenii din Kirghistan participă la un joc ciudat, kok-boru, în care trag capre, în timpul festivalului Nauruz. În timpul acestui „sport”, jucătorii încearcă să tragă un cadavru de capră şi să îl pună în „poarta” adversarului.

FOTO: Igor Kovalenko, European Pressphoto Agency

Şi locuitorii din Kazakhstan au festivalul Nauruz, precum şi multe alte popoare din Asia Centrală.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2014 se produce pe 20 martie, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii, potrivit astro-urseanu.ro. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

PRIMA ZI A PRIMAVERII 2015, ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ: Copiii alungă frigul

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

PRIMA ZI A PRIMAVERII 2015, ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ: Cultul Soarelui

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Echinocţiul de primăvară, când ziua devine egală cu noaptea, la sfârşitul lunii martie, marchează creşterea soarelui pe cer, lungirea zilei şi scăderea nopţii.

Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor.

Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, mai poartă în popor şi numele de Blagoveştire sau Ziua Cucului. Arhangelul Gavril i-a apărut Sfintei Fecioare şi i-a vestit că va naşte prunc de la Duhul Sfânt. Frumuseţea acestei corespondenţe dintre sărbătoarea Bunei Vestiri şi echinocţiul de primăvară constă tocmai în faptul că prin Fecioară şi Fiul Ei s-a primenit şi s-a mântuit lumea.

Suprapunerea ritualurilor păgâne şi a celor creştine a condus la crearea unui fond cât se poate de autentic de credinţe populare ce şi-au pus pecetea peste ritmurile vieţii omeneşti.

Dat fiind că a părăsit cadrul de viaţă marcat şi condus de elementul sacru, omul modern nu se simte afectat de importanţa ritualică a echinocţiului. Totuşi pentru români se păstrează şi o altă dimensiune, creştină, a primăverii: Postul Paştilor şi Învierea. Paştile sunt cea mai mare sărbătoare creştină de peste an, şi marchează cum nu se poate mai grăitor trecerea de la viaţa adormită şi îngheţată, la viaţa cea adevărată, la Mântuire.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica(ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest. Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni. 

Urmatoarele date ale echinocțiului de primăvară

TLR = Timp Legal Român = ora oficială a României, GMT + două ore. 

An	Zi	Ora (TLR)
2014	20 martie	18:57
2015	21 martie	00:45
2016	20 martie	06:30
2017	20 martie	12:29
2018	20 martie	18:15
2019	20 martie	23:58
2020	20 martie	05:50

 

PRIMA ZI A PRIMAVERII. Oamenii de ştiinţă susţin că fericirea depinde foarte mult de lucrurile mărunte din viaţa noastră. Psihologii afirmă că trebuie să zâmbim mai mult, să dormim nu mai puţin 6 ore şi 15 minute, să ne găsim un loc de muncă aproape de casă şi să facem câte ceva nou în fiecare zi.

De Ziua Internţioonală a Fericirii fiecare dintre noi ar trebui să ne simţim mai bine, să fim mai veseli şi mai optimişti.

Ziua Internaţională a Fericirii a fost  sărbătorită pentru prima dată în 2013,  pe data de 20 martie. Decizia fost luată  în 2012  de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).ONU speră ca iniţiativa să încurajeze guvernele să ia în considerare starea de bine a cetăţenilor şi să nu îşi mai concentreze eforturile doar pe creşterea economică.

”Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, arată Adunarea ONU în Rezoluţia adoptată prin consens. Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi ”în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

„Fericirea poate avea diferite semnificaţii pentru oameni. Dar toţi putem cădea de acord asupra unui lucru: acela că fericirea înseamnă să lucrăm împreună la încheierea conflictelor, la eradicarea sărăciei şi a altor condiţii regretabile în care foarte mulţi dintre semenii noştri trăiesc”, este mesajul transmis de secretarul Naţiunilor Unite Ban Ki-moon, la prima Zi Internaţională a fericirii.

PRIMA ZI A PRIMAVERII. Ce putem face dacă vrem să fim fericiţi?

– Să luăm decizia de a fi fericiţi şi să facem ceva în acest sens, să nu rămânem în poziţia spectatorului imparţial.

–  Să depunem eforturi, să nu dăm înapoi în faţa oricărui lucru dificil; fericirea se cultivă şi se construieşte în timp, puţin câte puţin.

– Să savurăm toate formele de fericire: fericirea că trăim, că avem cele necesare traiului, că aparţinem unei familii, colectivităţi şi că putem face multe activităţi.

– Să nu ne lăsăm pradă mâhnirii, oferindu-ne mici momente de fericire şi detaşare, cât mai des posibil.

–  Să facem din fericire un scop, nu o obsesie.

–  Să” grădinărim” fericirea, pentru că ea presupune eforturi şi timp, fără să simţim dezamăgirea dacă ea nu apare imediat.

–  Să cultivăm o conştiinţa a fericirii, să ţinem ochii deschişi spre ea.

–  Să nu acceptăm nici o fericire care se câştigă în detrimentul celor mai mulţi.

–  Să fim optimişti, să presupunem în faţă incertitudinii că există o soluţie favorabilă şi să acţionăm pentru a o pune în practică.

Ziua dedicată ”fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze. Pe data de 20 martie este marcat şi echinocţiul de primăvară.

PRIMA ZI A PRIMAVERII 2015: horoscop

BERBEC – horoscop complet vineri 20 martie si pentru weekend
Ziua de vineri si intregul weekend se anunta destul de tensionate pentru nativii din Berbec. Acest lucru este cauzat de faptul ca relatia cu persoana iubita pare sa fi intrat intr-un impas greu de depasit.

TAUR – horoscop complet vineri 20 martie si pentru weekend
Taurii au o zi de vineri destul de relaxanta care va culmina cu o mare petrecere pe seara. In weekend nativii acestei zodii vor alege sa se relaxeze acasa, alaturi de multi prieteni apropiati.

GEMENI – horoscop complet vineri 20 martie si pentru weekend
In ciuda faptului ca au foarte multe de facut atat vineri cat siin weekend, nativii din Gemeni se simt minunat! mai mult, au parte de surprize placute din punct de vedere financiar si reusesc sa petreaca clipe minunate alaturi de persoana iubita.

RAC – horoscop complet vineri 20 martie si pentru weekend
Racii reuses in weekend sa isi gaseasca echilibrul pe toate planurile. Faptul ca petrec timp alaturi de familie ii face sa fie cat se poatede multumiti. Vineri vor avea parte de o surpriza placuta din partea unui apropiat.

LEU – horoscop complet vineri 20 martie si pentru weekend
Leii incearca sa nu isi piarda calmul vineri si reusesc cu brio sa faca fata tuturor situatiilor care le dau peste cap ziua. In weekend vor reusi sa isi canalizeze energia desi vor fi ocupati, asupra propriei persoane si se vor simti impliniti

FECIOARA – horoscop complet vineri 20 martie si pentru weekend
Fecioarele au o zi de vineri si un weekend aproape erotice. Persoana iubita le face o surpriza de proportii care-i va lasa cu gura cascata pe nativii acestei zodii.

Continuarea pe Lyla.ro