Primele demersuri privind o posibilă canonizare a părintelui Arsenie Boca

Părintele Gabriel Miricescu a precizat că rostul comisiei, al cărei președinte este Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, este acela a cerceta din punct de vedere științific și teologic activitatea Părintelui Arsenie Boca, fără să aibă atribuții în ceea ce privește o canonizare a acestuia, aspect ce poate fi decis doar de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

„Această comisie mitropolitană specială are atribuții exclusiv științifice de centralizare și analizare a datelor legate de Părintele Arsenie Boca și trebuie menționat faptul că nu are competențe în ceea ce privește canonizarea acestuia”, a spus reprezentantul Episcopiei Devei.

Potrivit acestuia, comisia a avut o primă întâlnire sâmbătă, 16 aprilie, la sediul Episcopiei Devei, prilej cu care a fost prezentată o listă cu 80 de lucrări despre viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca.

„Aceste publicații au fost repartizate spre studiu membrilor comisiei, potrivit specializării științifice și teologice a fiecăruia. Ele vor fi studiate cu acribie științifică, apoi vor fi întocmite referate științifice, teologice, de specialitate și toate acestea vor fi analizate într-o ședință ulterioară a comisiei”, a explicat părintele Miricescu.

Alte articole

Andreea Bălan, ținută indecentă la Mormântul Părintelui Arsenie Boca. Fanii au desființat-o: „Cum de i s-a permis să intre?”

Dan Negru a găsit mormântul mamei lui Arsenie Boca. Unde se află și cum arată

În paralel, va fi efectuată o cercetare minuțioasă de arhive, dar și a manuscriselor Părintelui Arsenie Boca. Tocmai de aceea, între membrii comisiei se remarcă prezența episcopului Devei și Hunedoarei, Gurie, episcopul Daciei Felix, de la Vârșeț, Daniil Stoienescu, preoți academicieni, preoți profesori universitari sau conferențiari universitari la facultățile de teologie din Sibiu, Arad și Alba Iulia, istorici.

Dat fiind volumul foarte mare de lucru, pentru moment nu poate fi apreciată o dată certă în ceea ce privește o viitoare întâlnire a comisiei mitropolitane, pentru că membrii își desfășoară activitatea în mod științific, ceea ce impune un consum mai mare de timp.

La finalul cercetărilor efectuate de comisia specială, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului va întocmi o listă cu lucrările care sunt conforme cu realitatea învățăturilor Părintelui Arsenie, respingându-le pe cele cu un conținut nepotrivit sau pur comercial. Chiar dacă această comisie nu are rolul de a propune canonizarea Părintelui Arsenie Boca, ea va putea întocmi un studiu-document ce va fi înaintat Sfântului Sinod, singurul care poate lua o decizie referitoare la acest demers.

„Competența în privința canonizării aparține exclusiv aparține Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Comisia specială de lucru trebuie să analizeze, cu foarte multă atenție, tot ceea ce înseamnă viața, activitatea, scrierile, faptele minunate atribuite Părintelui Arsenie Boca, pentru ca mai apoi să se întocmească un studiu document ce va fi înaintat spre analiză Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Este un demers, dar care va mai dura”, a precizat părintele Miricescu.

De altfel, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române au afirmat, în mai multe rânduri, că nu se opun canonizării Părintelui Arsenie Boca. Ei au precizat că acest lucru trebuie privit prin prisma unor etape ce trebuie parcurse obligatoriu, inclusiv înființarea unei comisii care să studieze viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca.

Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vața de Sus (Hunedoara). A studiat la Academia Teologică „Andreiana” din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. În Vinerea Izvorului Tămăduirii, după Paștile anului 1940, a fost tuns în călugărie la Mânăstirea Brâncoveanu — Sâmbăta de Sus, primind numele Arsenie. Ca preot, duhovnic și stareț, va începe cu putere, cu duh apostolesc și chiar prorocesc mișcarea unică de la Sâmbăta, de redeșteptarea religioasă și morală a credincioșilor.

A fost părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și apoi la Mănăstirea Prislop. În anul 1959, regimul comunist a desființat lăcașul de cult din Hunedoara, l-a transformat în cămin de bătrâni, iar Părintele Arsenie Boca a fost alungat din mănăstire. Securitatea i-a interzis să mai slujească în vreo biserică din România.

Părintele a fost arestat și torturat de fosta Securitate în anii 1948 și 1951 pentru presupuse legături cu legionarii, fapte negate de acesta. Închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea, condamnat la muncă silnică la Ocnele Mari și la Canal, părintele a revenit, la sfârșitul pedepsei, ca stareț la Mânăstirea Prislop. A fost unul dintre martirii gulagului comunist. A pictat biserica din comuna Drăgănescu, la 25 km de București.

Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX. A trecut la cele veșnice pe 28 noiembrie 1989 la Sinaia. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop se perindă zilnic sute de pelerini. Anual, pe 28 noiembrie, mii de oameni sunt prezenți la slujba de pomenire a celui care, chiar fără a-l fi cunoscut direct, le-a schimbat viața, cel mai mare număr înregistrându-se în 2010, când la Mănăstirea Prislop au venit în pelerinaj 30.000 de credincioși.

Citeşte şi Profeţii ale parintelui Arsenie Boca care au devenit realitate