Curtea de Apel se pronunţă joi pe cererea MApN de suspendare a decretului de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării

UPDATE MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect „anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018”.

Ambele procese au fost programate marţi, însă la ore şi judecători diferiţi.

Astfel, în primul proces început la ora 11,00 şi judecat de magistratul Vasile Bîcu, consilierul care reprezintă MApN a anunţat că renunţă la capătul de cerere privind anularea decretului.

În sala de judecată, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a ridicat trei excepţii, printre care şi una ce priveşte inadmisibilitatea acţiunii în instanţă, deoarece MApN a deschis două procese cu acelaşi obiect de judecată.

Alte articole

Klaus Iohannis a mers la slujba de Înviere de la Sibiu. Fostul președinte a transmis un mesaj scurt credincioșilor: „Sărbători Pascale binecuvântate și Florii frumoase!”

VIDEO Klaus Iohannis, apariţie rară de Floriile catolice. Ce MESAJ a transmis românilor. Fostul preşedinte a dispărut din spaţiul public după conflictul cu ANAF

De asemenea, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a declarat că MApN nu a făcut dovada faptului că a fost prejudiciat prin emiterea decretului de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp.

„Dacă nu se prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă exista riscul de a se periclita misiunile din străinătate ale Armatei Române şi se perturba grav continuitatea conducerii structurilor de forţă ale Armatei. MApN nu dovedeşte prin ce a fost vătămat. Şeful Statului Major exercită conducerea de forţă a Armatei Române şi are gradul cel mai înalt, fiind numit de preşedintele României. Actele care ţin de securitatea naţională nu pot fi suspendate de instanţele de contencios. Demersul MApN este unul politic. MApN a introdus o acţiune în instanţă înainte de a primi un răspuns la plângerea prealabilă depusă la Administraţia Prezidenţială. MApN nu era îndreptăţit să introducă acţiunea în instanţă, deoarece interesul decretului este de a asigura continuitea la conducerea Armatei”, a spus reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.

De cealaltă parte, consilierul MApN a invocat motive de nelegalitate privind prelungirea mandatului generalului Ciucă, subliniind că se creează falsa imagine că Armata rămâne fără conducător, de vreme ce sunt şi alţi ofiţeri care pot îndeplini funcţia de şef al SMAp.

Tot acum, în sala de judecată a fost anunţat că la dosar a fost depus un document clasificat, respectiv un ordin al ministrului Apărării, prin care un ofiţer a fost împuternicit să ocupe funcţia de locţiitor al şefului SMAp, în condiţiile în care locţiitorul şefului SMAp a ieşit la pensie.

Urmează ca instanţa să judece al doilea proces deschis de MApN împotriva Administraţiei Prezidenţiale.

________

Curtea de Apel Bucureşti dezbate, marţi, primul termen al procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă.

MApN a depus acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti la data de 11 ianuarie şi are ca obiect „anulare act administrativ+suspendare dec. nr.1331/28.12.2018”.

Ministerul Apărării are calitatea de reclamant, iar Klaus Iohannis şi Administraţia Prezidenţială au calitatea de pârât.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp.

Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.

Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că preşedintele României a prelungit mandatul şefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării.

Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”.

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-şi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite de tip PSD-ist”, a susţinut preşedintele.