Prințul Paul de România nu va fi extrădat. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu: „În măsura în care vom identifica o soluţie pentru a repune în discuție această cauză, vom relua demersurile”

Paul Philippe Al României a fost condamnat definitiv în România, în decembrie 2020, la trei ani şi patru luni închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa și a pădurii Snagov.

Paul de România a fost găsit vinovat că a colaborat cu alți complici pentru a recupera proprietăți pe care le considera a fi ale sale în calitate de moștenitor al penultimului rege al României, Carol al II-lea.

„Prințul” se numără printre cele 18 persoane condamnate în acest dosar. Printre aceștia se numără și oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein și Beny Steinmetz.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La doar o zi de la pronunţarea sentinţei, a fost dat în urmărire internațională. Prințul Paul a fost depistat la Paris.

Alte articole

”Rebelii” liberali Gorghiu, Thuma și Veștea anunță că sprijină guvernul Mureșan. ”Pentru stabilitate, pentru oamenii care nu mai pot să plătească costurile acestei crize”

Gorghiu, nou atac la Bolojan: ”Este ca personajul din ‘Odiseea’. Se hrănește din imaginea de salvator” / ”Nu exclud să-și dea demisia”

Prințul Paul de România nu va fi extrădat. Ministrul Justiției promite reluarea demersurilor

Alina Gorghiu susține că Franța a invocat drept motiv compunerea nelegală a completului de judecată din România, informează Digi24. Se spune că unul dintre judecători nu ar fi depus jurmănântul la învestirea în funcție.

„Acest fugar este la fel de important ca orice alt fugar din România. În procedură, Ministerul Justiției nu a stat pasiv niciun moment.

Am transmis la timp toate documentele pe care ni le-au solicitat, precum și situația condițiilor de detenție, acolo unde urma să fie încarcerat, care erau în conformitate cu standardele europene. Instanța de fond din Franța a respins predarea invocând compunerea nelegală a completului de judecată din România. Mai exact, faptul că unul dintre judecători nu ar fi depus jurământul la învestirea în funcție.

Instanța franceză si-a depășit evident competențele atribuite prin decizia-cadru JAI 2002/584 privind mandatul european de arestare. Procurorul de caz a declarat recurs, însă nu a motivat în termen calea de atac, așa că a fost decăzut din termen, iar hotărârea primei instanțe a rămas definitivă.

Am făcut demersuri către Ministerul Justiției din Franța. I-am comunicat nedumerirea autorităților din România și am solicitat identificarea unei soluții. Și i-am solicitat omologului meu să verifice împreună cu organele competente erorile umane și procedurale din acest caz. Ministerul Justiției a făcut toate demersurile necesare.

Magistratul de legătură și instanța de executare caută o soluție pentru a repune în discuție această cauză. În măsura în care se identifică, vom relua demersurile”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Justiției.