Din cauza întârzierilor în aplicarea noii legi a pensiilor și a blocajelor administrative, angajații Caselor teritoriale de Pensii se confruntă cu o presiune tot mai mare. Situația a fost semnalată de Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, organizație afiliată Blocului Național Sindical, care semnalează efortul nejustificat cerut de la un personal deja suprasolicitat.
La circa opt luni de la intrarea în vigoare a noii legislații privind pensiile, procesul de implementare este departe de a se fi terminat. Lipsa programelor informatice funcționale și volumul uriaș de muncă generat de recalculări au creat foarte multe cereri nerezolvate, în medie, circa 15.000 pentru fiecare Casă de Pensii. Asta poate duce la un blocaj în teritoriu.
Vezi și Concedieri 2025. Cine sunt primii bugetari care îşi fac bagajele, anunţ oficial de la Guvern
Astfel, „mica recalculare” a rămas doar pe hârtie, în timp ce angajații de la Casele de Pensii continuă să lucreze în condiții dificile, fără plată pentru orele suplimentare și cu sarcini în continuă creștere.
„Pe lângă volumul de muncă neplătit, angajații se confruntă și cu incertitudini legate de personal. La finalul lunii iunie expiră contractele individuale de muncă ale aproximativ 600 de lucrători angajați temporar pentru susținerea procesului de recalculare, ceea ce va reduce și mai mult capacitatea instituțională a caselor de pensii. În paralel, numeroase posturi rămân blocate, neputând fi ocupate prin concurs, în timp ce atribuțiile sunt redistribuite celor rămași”, a explicat BNS.
Federația Sindicatelor susține că, în acest climat de suprasolicitare fizică și psihică, cu o salarizare sub media sistemului bugetar și fără acces la sporuri sau prime, intențiile de austeritate fiscală ar putea declanșa reacții dure.
În lipsa unor măsuri compensatorii, scăderea veniturilor angajaților riscă să ducă la nemulțumiri majore și chiar la proteste, inclusiv blocaje în activitatea caselor de pensii.
La ora actuală, presiunea asupra salariaților vine nu doar din volumul de muncă, ci și din solicitările tot mai numeroase de la nivel central și local privind respectarea strictă a termenelor, indiferent de condițiile reale de lucru. Riscul de greșeli este real, iar responsabilitatea aparține exclusiv personalului, ceea ce amplifică tensiunea din interiorul sistemului.
Autoritățile române avertizează că majorarea pensiilor nu se va face în 2025, fiindcă România nu își va putea permite o creștere din cauza deficitului bugetar. Posibil ca plățile pentru Mica Recalculare să fie și ele amânate pentru o dată care va fi anunțată de către oficiali.
„Mi-e greu să vin cu promisiuni fără majorări, în condițiile în care există diferențe semnificative între venituri și cheltuieli. Este esențial să reducem acest decalaj, chiar dacă nu vom reuși să ajungem la un deficit de 7%. O reducere de 1,5 puncte procentuale din PIB ar putea însemna aproximativ 30 de miliarde de lei până la sfârșitul anului. Dacă luăm în calcul un pachet de măsuri, este riscant să facem promisiuni ferme pentru anul 2026. Nu cred că, în acest moment, se pune problema unor indexări sau majorări. Trebuie să ne asigurăm că sunt plătite drepturile deja aflate în plată, pentru care oamenii au muncit și au contribuit”, a spus Ilie Bolojan.
Citește și Pensii mai mari din iunie 2025 pentru acești români. Primesc 500 de lei în plus de la Casa de Pensii