Probleme pe piaţa muncii pentru absolvenţii de ştiinţe socio-economice. Se cer diplome de profil „real”

72% dintre studenţi au absolvit în 2008 programe de studii din domeniul „umanist”, iar 58% dintre absolvenţii din România au obţinut diplome în ştiinţe sociale. Potrivit economica.net, începând din anul 2000, creşterea rapidă a învăţământului superior s-a bazat pe programe de studii în domeniul ştiinţelor sociale, în timp ce domeniile inginereşti şi ştiinţifice au înregistrat o scădere în termeni relativi. Astfel că, 63% dintre locurile create pentru învăţământul superior au vizat domeniile ştiinţelor sociale, ale ştiinţelor economice şi ale celor juridice.

Această orientare spre profilul de studii socio-economice a fost declanşată de învăţământul superior particular, în plină dezvoltare, care s-a specializat în aceste domenii. Consecinţa cea mai presantă a creşterii/supraofertei de programe de studii de sub cupola ştiinţelor umaniste şi economice este faptul că avem cea mai mare proporţie de absolvenţi de ştiinţe socio – economice din UE.

Încă de anul trecut s-a reglementat înfiinţarea şi organizarea centrelor de consiliere şi orientare în carieră în toate instituţiile de învățământ superior care cunosc îndeaproape piaţa muncii şi pot direcţiona avizat viitorii absolvenţi spre domenii cu angajabilitate mare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sectoarele performante din economia românească, cele care generează cele mai multe şi atractive oportunităţi de angajare, au nevoie de absolvenţi de ştiinţe „realiste”, spun autorii Strategiei citate.

Alte articole

Lovitură pentru profesori și angajații din educație. Concediile ar putea fi reduse cu până la 13 zile

Uniformele ar putea reveni în școli din septembrie. Proiectul a ajuns în Parlament

Recrutorii care selectează volume mari de personal, şi headhunterii spun la unison că IT-iştii, inginerii cu expertiză solidă în industria petrolieră, auditorii, profesioniştii în vânzări şi business development, sudorii, motostivuitoriştii cu expertiză solidă se numără printre specialiştii rari pe piaţa muncii, curtaţi de angajatori şi valorizaţi pe piaţă.

Profilurile lor profesionale sunt înalt valorizate pe piaţă, în bună măsură pentru că numărul candidaţilor disponibili şi cu înaltă calificare de nişă e mai mic decât cererea în creştere susţinută.