UPDATE ora 11.40 Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a continuat, luni, audierile de martor în dosarul privind fraudele la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, potrivit News.ro.

Rând pe rând, au ajuns în faţa celor cinci judecători din complet mai mulţi votanţi din Teleorman. Cei mai mulţi dintre aceştia, martori propuşi de DNA, au arătat că îşi menţin declaraţiile date în timpul urmăririi penale, dar că acum nu-şi mai amintesc detaliile din ziua referendumului. Toţi au spus că George Bălănescu şi Ion Ionescu au plecat cu urmă mobile prin circumscripţia din Secţia 1 de votare din Alexandria. Unii dintre martori şi-au adus aminte că au fost însoţiţi de un echipaj de Poliţie, alţii nu.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Victorie în instanță pentu Daniel Horodniceanu. Fostul șef ...

EXCLUSIV | Victor Ponta este hotărât să ia totul de la procurorul ...

Martorul Dănuţ Bunea a susţinut că a votat o singură dată, la secţia de votare din localitatea Cernetu. La urmărirea penală i s-a prezentat o lista pe care erau trecute datele sale de identitate şi o semnătură diferită, care nu-i aparţine. Aşa a aflat că a votat şi la Alexandria, deşi el a fost numai la Cernetu.  “Am contestat semnătură de la Alexandria. Eu am votat o singură dată”, a spus Bunea.

Alt martor, Dumitru Ştefan, a susţinut că a votat la referendumul din 2012 la o secţie din Alexandria, amenajată la un liceu agricol. “La DNA, am văzut o semnătură care nu era a mea. Era trecută în dreptul datelor mele personale. Chiar vreau să ştiu cum a ajuns buletinul meu la o altă secţie de votare”, a susţinut Ştefan în faţa Completului de cinci judecători.

Un alt martor, Iulian Liga, a arătat că nu a votat la referendumul din 2012, dar anchetatorii i-au prezentat o lista de semnături, printre care şi una care nu-i aparţine. La fel a povestit că a păţit şi martorul Marin Ionel Stoian.

Eugenia Cojoacă, fostă membră a unei secţii de votare, a arătat că Bălănescu şi Ionescu au plecat cu urna mobile, lista celor care ar dori să voteze fiind pusă la dispoziţie de „directorul spitalului diin localitate, domnul Filip”. Întrebată de procurorul DNA dacă a formulat o cerere pentru urna mobile, Cojoacă a recunoscut că a cerut verbal urna mobile pentru o vecină, dar că nu ştie cum o cheamă.

“I-am spus preşedintelului (secţiei de votare, n.r.) despre acestă situaţie şi nu ştiu dacă a adus actele doveditoare. Nu am avut interes să vină la vot. Băieţii au mai venit şi cu buletine albe, necompletate, pe care le-au predat preşedintelui de secţie. Parcă au fost însoţiţi de maşină poliţiei, nu şi de reporter”, a spus Cojoacă.

La următorul termen, din 17 martie, vor fi citaţi cu mandate de aducere 13 martori din Alexandria, dar şi alţi 15 care au votat în trei secţii de votare din Bragadiru.

Liviu Dragnea nu a fost prezent la termenul de luni al procesului.

–––––––––––––––––––––––––––––

Aproape 20 de persoane ar trebui să fie audiate, luni, la termenul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit România TV.

O femeie chemată ca martor a venit la Înalta Curte cu bebeluşul de trei luni în braţe. Femeia a spus că nu are cu cine să lase copilul acasă. Pentru că nu a avut voie să intre cu copilul în sala de judecată, avocatul lui Liviu Dragnea a renunţat la audierea ei.

Procesul în care Liviu Dragnea este acuzat de fraude la referendumul din 2012 se află în faza de apel. La finalul prcesului se va da o decizie definitivă.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data organizării referendumului din 2012, a fost condamnat, pe 15 mai 2015, de Instanţa Supremă, la un an de închisoare cu suspendare, pentru fraudarea scrutinului. Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi.

Decizia a fost contestată de procurorii DNA, dar şi de unii dintre inculpaţi. Procurorii DNA au arătat în apel că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi „extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni“ sau „cu forţa“.

Acuzatiile care ii sunt aduse lui Liviu Dragnea: folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; asociere pentru savarsirea de infractiuni; instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane; instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul de a determina alegatorul sa voteze in cadrul referendumului.

In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii sustint ca Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al PSD, si-a folosit influenta pentru a obtine „un folos nepatrimonial pentru partid”, respectiv o prezenta de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie 2012 care sa garanteze validarea acestuia. El ar fi initiat o asociere formata din presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului.

Cu ajutorul unui sistem informatic, un numar restrans de persoane putea sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare. In acest mod, din ora in ora coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba, se arata in rezolutia procurorilor. Potrivit acesteia, sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.

In plus, procurorii sustin ca Liviu Dragnea a constituit un „sistem national de influenta” pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al PSD sa se implice in exercitarea de presiuni asupra presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnaturile alegatorilor pe listele de vot si a introduce in urne un numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori, in folosirea unei urne mobile in conditii contrare legii, in obtinerea pe cai ilicite de informatii, in fiecare ora, despre numarul de persoane care au votat si despre modul in care s-a votat in unele sectii de votare, in practicarea votului multiplu.

Alte modalitati de modificare a rezultatului referendemului ar fi fost denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP-ului unor persoane a caror semnatura a fost falsificata pe lista, pentru a nu permite programelor de calculator specializate sa identifice votul multiplu, falsificarea de semnaturi in numele unor persoane decedate, ce au ramas inscrise pe listele electorale, falsificarea de semnaturi ale multor alegatori plecati din tara in momentul referendumului, votul exercitat de minori si de persoane carora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotarare judecatoreasca penala, neaplicarea autocolantelor cu mentiunea „VOTAT” pe cartile / buletinele de identitate ale votantilor.