Procurorul-şef adjunct al DNA: Activitatea Direcţiei, susţinută mai mult de reprezentanţele străine

Călin Nistor spune, în interviul acordta pentru site-ul constantanoastra.ro, că pentru procurori „contează susţinerea din partea oricărei persoane, cu atât mai mult contează susţinerea reprezentanţei unui stat cu tradiţie în domeniul judiciar şi a democraţiei”.

„Din luările de poziţie publice până la acest moment, am constatat că activitatea direcţiei este susţinută mai mult de reprezentanţele străine în România, decât de alte entităţi române”, a comentat Nistor.

În ceea ce priveşte sesizările DNA către Inspecţia Judiciară a CSM, Nistor declară că, în proporţie de 99%, acestea s-au concretizat.

„Legat de finalizarea acestei acţiuni, este greu de cuantificat aceasta, întrucât ea se materializează printr-un comunicat emis de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, nu este lipsit de importanţă faptul că, urmare a verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară, s-a stabilit că aserţiunile celor care atacau instituţia erau nereale. Se poate discuta şi cred că o modificare legislativă ar fi binevenită, în sensul în care persoana care face aserţiuni nereale ar putea fi şi sancţionată, însă despre modalitatea sancţiunii și care ar trebui să fie natura acesteia, se poate discuta”, a precizat Nistor. 

Alte articole

Lovitură de teatru: DNA a clasat dosarul „Dragnea, vizită la Trump” după patru ani de anchete şi procese. Motivul: fapta nu există!

DNA efectuează percheziții la Primăria Cluj-Napoca. Cine sunt persoanele vizate și ce posturi ocupă în primăria lui Emil Boc

Procurorul-şef adjunct al DNA a vorbit şi despre corupţia din sănătate.

„Corupţia în sistemul medical nu se manifestă doar prin aşa-zisa mită dată medicului sau asistentului medical, ci se manifestă şi prin achiziţii de medicamente sau tehnică medicală la valori mult mai mari decât valoarea de piaţă, investiţii realizate în mod fraudulos, decontări frauduloase de medicamente. Acestea reprezintă doar o parte dintre manifestările corupţiei în domeniul medical şi este cert că diminuarea acestora ar conduce la sporirea veniturilor în sistemul medical.

Este adevărat că salarizarea poate fi o componentă importantă în diminuarea corupţiei, însă nu este suficientă ca unică măsură, ci ar trebui suplinită cu multe alte măsuri în cadrul sistemului medical românesc. Împrejurarea că o persoană are salariul mic şi din aceste considerente primeşte mită, nu reprezintă o apărare veridică, chiar şi din considerente sociologice, nu neapărat penale”, a conchis Nistor.