"La data de 6 august, examinând din oficiu legalitatea şi temeinicia ordonanţei de clasare emisă de Serviciul teritorial Alba Iulia, procurorul şef al DNA (Călin Nistor - n.r.) a dispus infirmarea soluţiei de clasare ca fiind nelegală şi netemeinică, reluarea şi redeschiderea urmăririi penale", precizează DNA.
Potrivit instituţiei, procedura impune ca soluţia de redeschidere a urmăririi penale să fie analizată de o instanţă de judecată, prin urmare, la data de 6 august, s-a dispus sesizarea judecătorului de camera preliminară de la Tribunalul Hunedoara.
"Soluţia de clasare fusese dispusă la data de 20 iunie, pentru infracţiunile de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, neglijenţă în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale", menţionează DNA.
Dosarul a fost constituit ca urmare a unei sesizări formulată de o asociaţie, despre care aceasta a comunicat public şi care are ca obiect o retrocedare presupus nelegală a unei suprafeţe de teren forestier, arată Direcţia.
Peste 2.000 de oameni i-au scris procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Călin Nistor, să preia de la DNA Alba dosarul privind proiectul de minerit de la Certej, anunţa Mining Watch România, într-un comunicat transmis.
Potrivit organizaţiei, cererea vine după ce DNA Alba a clasat fără argumente dosarul deschis în urma denunţului penal al societăţii civile, căruia i s-au alăturat cu plângeri Corpul de control al ministrului Afacerilor Interne, Comisia de abuzuri a Senatului şi ANAF Timişoara.
"Deşi am contestat decizia de clasare, credem că asupra biroului teritorial DNA Alba există presiuni locale de natură să creeze suspiciuni asupra modului în care tratează aceste posibile infracţiuni. În aceste condiţii, considerăm imperios necesar ca structura centrală a DNA să preia dosarul", a declarat reprezentantul Mining Watch, Roxana Pencea Brădăţan.
Conform organizaţiei, 618 hectare de teren forestier au fost trecute din domeniul public al statului în domeniul privat al comunei Certeju de Sus în anul 2010.
Dintre acestea, cel puţin 57 de hectare au fost concesionate către societatea Deva Gold SA pentru a fi folosite pentru proiectul minier de exploatare a aurului şi argintului. Aceeaşi pădure este revendicată în instanţă de săteni reuniţi într-o formă de asociere obştească.
"Doar pădurea mai stă în calea proiectului minier cu cianuri de la Certej. Dacă ea dispare, două iazuri de decantare cu deşeuri toxice se vor ridica deasupra satului", a adăugat Roxana Pencea Brădăţan.
Mining Watch România susţine că denunţul privind săvârşirea unor fapte penale de către funcţionarii publici care au aprobat reconstituirea dreptului de proprietate în beneficiul Primăriei Certeju de Sus şi, implicit al Deva Gold, a fost făcut în 2016, după care au depus sesizări similare Corpul de control al MAI, Comisia de abuzuri a Senatului şi ANAF Timişoara. În plus, au cerut extinderea urmăririi penale suspectând şi alte infracţiuni conexe.
"Din cuprinsul acestor sesizări rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea comunei Certeju de Sus s-a făcut prin scoaterea ilegală a acestui teren din fondul naţional forestier, prin încălcarea drepturilor pe care le deţineau proprietarii de drept ai acestor terenuri sau prin falsificarea unor registre publice din cadrul primăriei. DNA Alba a clasat acest dosar penal în luna iulie, fără a indica argumente legale privind unele din aspectele sesizate. De asemenea, organele de cercetare au omis să explice de ce faptele semnalate de instituţiile de mai sus nu au fost luate în seamă", precizează Mining Watch România.
facebook
twitter
