Profesorul universitar Claudiu Turcuș critică dur noua programă de Limba și literatura română: „Este opacă la lumea contemporană, protocronist-naţionalistă, ignorantă în raport cu toată literatura academică a domeniului, care le propune elevilor care se uită la Stranger Things și Euphoria să citească cronicarii moldoveni”

Într-o postare publicată pe Facebook, Claudiu Turcuș a afirmat că programa ar fi trebuit să fie actualizată punându-se accent pe digitalizare, globalizare, democrație, diversitate și incluziune. De asemena,  aceasta spune că programa ar fi trebuit să servească drept mijloc de descurajare a extremismului.

„Așteptarea e zadarnică: ni se propune o programă de-a dreptul retrogradă, pare că în ultimii 50 de ani nu s-a întâmplat nimic, nici în metodologiile domeniului, nici în modul în care ne raportăm la noile generatii de adolescenţi. E o programă opacă la lumea contemporană, protocronist-naţionalistă, ignorantă în raport cu toată literatura academică a domeniului, care le propune elevilor care se uită la Stranger Things și Euphoria să citească cronicarii moldoveni, să proceseze genuri și mituri literare fără nicio perspectivă critică, să înveţe istorie literară ca afirmare a identităţii naţionale”, a scris profesorul Claudiu Turcuș pe pagina sa de Facebook.

„Toată lumea aștepta să fie valorificate ideile și metodologiile despre globalizare, să fie explorat rolul comunităţilor imaginare în literatură, să interpretăm literatura drept comentariu complex al marilor transformări sociale, drept conversaţie esenţială a istoriei emancipării umane, drept contribuţie fundamentală la documentarea modului în care ne înţelegem trecutul (inclusiv cel naţional) dinspre prezent. Finally, așteptam o programă pentru care democraţia, diversitatea, incluziunea, deschiderea empatică să fie valori majore care să denunţe și să descurajeze extremismele politice de orice fel”, a mai precizat el, conform Edupedu.

Citește și: Călin Georgescu reiterează necesitatea programului „Hrană, Apă, Energie” după criza apei din Prahova: „Când eu vorbeam de resursele e de apă din România, au apărut foarte multe voci care trâmbițau fel de fel de nimicuri!

Redăm postarea integrală a profesorului Claudiu Turcuș:

„De 1 Decembrie trebuie spus răspicat un lucru: noua programă pentru clasa a IX-a de Limba şi literatura română, aflată în dezbatere publică, este un DEZASTRU. Explic de ce:

• Am predat această disciplină 14 ani după vechea programă, care în clasa a IX-a prevedea studiul tematic al literaturii. Erau prevăzute, flexibil, diverse teme: adolescenţa, jocul, iubirea, lumi fantastice, confruntări etice și civice. Profesorul alegea textele literare, unele manuale erau chiar foarte bune sugerând autori contemporani sau clasici, precum și conexiuni cu lumea reală, literaturi străine sau celelalte arte. Filosofia predării era că într-a IX-a elevul este atras către literatură/lectură prin temele ei universale, într-a X-a îi studiază genurile, iar în ciclul superior începea studiul istoric al ei. Oricum, limba și literatura naţională aveau menirea să formeze IDENTITĂŢI CULTURALE, ceea ce presupunea o oarecare deschidere (specifică anilor 2000, e drept), fiind un pas înainte pentru predarea unei discipline fundamentale. Sigur, prin păstrarea studiului „autorilor canonici” programa rămânea conservatoare, deoarece se oprea undeva în anii șaizeci, procesând minimal și deficitar ce s-a întâmplat după anii ’80.
• De aici ar fi trebuit să înceapă munca de actualizare. O programă nouă, contemporană platformelor digitale & AI-ului, avea nevoie de altă ancorare în prezent a trecutului literar și cultural. Toată lumea aștepta să fie valorificate ideile și metodologiile despre globalizare, să fie explorat rolul comunităţilor imaginare în literatură, să interpretăm literatura drept comentariu complex al marilor transformări sociale, drept conversaţie esenţială a istoriei emancipării umane, drept contribuţie fundamentală la documentarea modului în care ne înţelegem trecutul (inclusiv cel naţional) dinspre prezent. Finally, așteptam o programă pentru care democraţia, diversitatea, incluziunea, deschiderea empatică să fie valori majore care să denunţe și să descurajeze extremismele politice de orice fel.
• Dar așteptarea e zadarnică: ni se propune o programă de-a dreptul retrogradă, pare că în ultimii 50 de ani nu s-a întâmplat nimic, nici în metodologiile domeniului, nici în modul în care ne raportăm la noile generatii de adolescenţi. E o programă opacă la lumea contemporană, protocronist-naţionalistă, ignorantă în raport cu toată literatura academică a domeniului, care le propune elevilor care se uită la Stranger Things și Euphoria să citească cronicarii moldoveni, să proceseze genuri și mituri literare fără nicio perspectivă critică, să înveţe istorie literară ca afirmare a identităţii naţionale. Adică back in the 80s în naţionalismul ceaușist, cu autori obligatoriu de studiat, toţi bărbaţi. O programă care confirmă toate stereotipiile despre „popor”, „naţiune” într-o abordare patriotardă, anacronică, regresivă. Fără nicio legătură cu adolescenții secolului al XXI-lea.
• Soluţia e simplă: această ţară are pe deplin resursele de a scrie o programă modernă actuală, provocatoare pentru adolescenţi, stimulativā pentru profesori. În urma dezbaterii publice, vocile raţionale care au un cuvânt de spus – atât academic, cât și pedagogic – trebuie ascultate. Dacă asta nu se va întâmpla, ne vom întoarce într-o lume pe care o credeam dispărută, dar care, iată, se pare că este încă vie, mai „suveranistă” ca oricând, inclusiv în zona academică”.

Citește și: Aproape 300 de transplanturi au fost făcute anul acesta, până la 1 decembrie