PROGNOZA METEO. Ianuarie, luna extremelor: Ninsori, ger şi viscol după temperaturi de 20 de grade

Vremea se schimbă radical după temperaturile primăvăratice de Bobotează. Romica Jurcă a anunţat, în exclusivitate la România TV că vine iarna adevărată, cu ninsori şi temperaturi mult mai scăzute.

07 ian. 2022, 10:07
PROGNOZA METEO. Ianuarie, luna extremelor: Ninsori, ger şi viscol după temperaturi de 20 de grade

PROGNOZA METEO. Ninsori abundente sunt așteptate sâmbătă în mare parte din țară, cu excepția sudului și estului.Astfel, începând de sâmbătă dimineață, va ninge puternic în sud-vestul și vestul țării. Izolat, precipitațiile vor fi sub formă de ploaie înghețată, în special dimineața. Pe parcursul zilei de sâmbătă, ninsorile se vor extinde și în nord și în centru, local și în nord-est, în timp ce sudul și sud-estul vor avea parte de ploaie și temporar posibil lapoviță.

PROGNOZA METEO. Când vine Gerul Bobotezei, vremea se schimbă radical în ianuarie

Stratul de zăpadă acumulat va ajunge la 5 – 20 cm în vest și în nord, în timp ce în zonele de munte până la chiar 40 – 60 cm. Ninsorile vor continua până în dimineața zilei de duminică. Temperaturile vor fi normale pentru această perioadă din an, maximele nu vor depăși 0 grade în vest și nord, 3 grade în Capitală și în Moldova și 8 grade la Constanța. Minimele vor ajunge în noaptea către sâmbătă la până -2, -4 grade în vest și până la -7 în nordul țării.

Luni mai sunt așteptate ninsori în vestul țării, în timp ce în sud va ploua. Noi ninsori vor apărea la jumătatea săptămânii următoare, în special în jumătatea de nord a țării.

PROGNOZA METEO Săptămâna 10.01.2022 – 17.01.2022

Cu excepția regiunilor vestice, valorile termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în sudul țării.

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, dar cu posibilitatea unui excedent local în sud-vestul extrem al țării și a unui ușor deficit în nord-vest.

ZILE LIBERE 2022. Minivacanţă de trei zile în ianuarie. Când pică Paştele şi Rusaliile în 2022

PROGNOZA METEO  Săptămâna 17.01.2022 – 24.01.2022

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate în regiunile sudice, dar și mai coborâte în zonele montane.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

PROGNOZA METEO  Săptămâna 24.01.2022 – 31.01.2022

Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil ușor mai coborâte la munte.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.

PROGNOZA METEO  Săptămâna 31.01.2022 – 07.02.2022

Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate, local, în regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară, în majoritatea regiunilor.

După temperaturile ridicate de la începutul lunii ianuarie, vremea se schimbă. Directorul ANM Elena Mateescu a anunţat prognoza meteo pentru perioada următoare. „De la 1 ianuarie până în prezent, în fiecare zi, atât la nivelul minimelor, cât și la nivelul maximelor, am avut recorduri zilnice ale valorilor pentru zilele respective ca fiind cele mai ridicate temperaturi minime sau maxime pentru perioada respectivă. Deja observăm schimbarea vremii, mai ales în partea de vest, nord-vest, centru, nord-est a țării, acolo unde la această oră temperaturile nu depășesc 6 grade Celsius, în timp ce în partea de sud, sud-est valorile au depășit 14-15 grade Celsius, inclusiv în Capitală. De mâine (n.r. vineri, 7 ianuarie), însă, o să observăm că vremea se va răci accentuat și în partea de sud și sud-est a țării, astfel încât la nivelul întregii țări valorile termice să se apropie de ceea ce ar fi normal pentru această perioadă din calendar”, a spus Elena Mateescu.

„Vorbim și de precipitații predominant sub formă de ninsoare, în special în partea de vest, nord-vest, pe arii restrânse se va putea depune stratul de zăpadă. (…) În rest, precipitații sub formă de ploaie, inclusiv în Capitală, unde vorbim de la 14-15 grade astăzi, mâine 13 grade la nivelul maximelor. Același ecart de temperaturi 2-4 grade și pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică”, a spus Elena Mateescu.

Confost datelor de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna ianuarie valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii ţări cu excepţia unor suprafeţe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi în sud-vestul Banatului.

În zona intra şi extracarpatică valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 şi 0 grade Celsius, uşor mai ridicate,
-2 şi 0 grade, în partea de sud şi vest a ţării şi ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 şi -2 grade Celsius, în Moldova şi centrul ţării. În zona subcarpatică şi carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 şi -4 Celsius. În zona carpatică înaltă şi în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 grade Celsius, iar la altitudini mai mari de 1.800 de metri chiar sub -10 grade Celsius.

Temperatura minimă absolută din ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5 grade Celsius, înregistrată la Bod, în judeţul Braşov, în 25 ianuarie 1942. În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, la Alexandria (34,8 grade Celsius) şi la Târgu Mureş (-32,8 grade Celsius).

La Bucureşti, minima absolută este de -32,2 grade Celsius, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. În acelaşi timp, la Bucureşti – Filaret, minima absolută a fost raportată, de asemenea, în 25 ianuarie 1942 şi are valoarea de -30 de grade Celsius, iar la staţia Bucureşti – Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963 şi este de -26,2 grade.

Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat în 14 ianuarie 1985, respectiv -38,4 grade Celsius, la Miercurea Ciuc, iar în 13 ianuarie 1985 la Întorsura Buzăului (-35,5 grade Celsius). Ianuarie 1963 a fost, de asemenea, o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute la Joseni, -38 de grade Celsius în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 grade în 25 ianuarie, Timişoara, -35,3 grade Celsius în 24 ianuarie şi Cluj, -34,2 grade Celsius în 23 ianuarie.

Potrivit ANM, anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985 şi 1987. Ani cu luni ianuarie foarte reci au fost: 1963, 1964, 1969, 1985, 2017 etc.

„Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori de peste 18 – 20 de grade Celsius. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007. Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 7 ianuarie 2001″, menţionează specialiştii ANM.

La Bucureşti, maxima absolută este de 18 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Afumaţi, în data de 29 ianuarie 2002. Tot în anul 2002, dar pe 31 ianuarie a fost înregistrată maxima absolută şi la staţia Bucureşti-Băneasa, valoarea fiind 17,1 grade Celsius. La Bucureşti – Filaret, maxima absolută s-a consemnat în 29 ianuarie 2001, respectiv 17,6 grade Celsius.

Ani cu luni ianuarie foarte calde au fost: 1983, 1988, 1994, 2007, 2014 etc.

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din ianuarie, acesta este redus chiar dacă nebulozitatea este accentuată în această lună şi zile în şir cerul se menţine acoperit. Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, pe ansamblu, cantităţile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a ţării faţă de cea estică. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 21 şi 30 mm, cad în estul şi centrul ţării, iar în Delta Dunării acestea coboară, la contactul cu marea, la mai puţin de 20 mm. În zona de câmpie şi de deal din vestul ţării ca şi în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a cantităţilor de precipitaţii este, în general, de 30-40 mm.

Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaţilor Orientali, din Munţii Apuseni şi sud-vestul Carpaţilor Meridionali, unde izolat, pot trece de 75 mm.

„Cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută, din ianuarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 395,4 mm, la Vlădeasa 1800, în anul 1976. La Bucureşti, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii este de 132,3 mm, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Filaret, în anul 1966. Tot în acest an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Băneasa, valorile fiind 123,8 mm, respectiv 125,5 mm”, arată ANM.

Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976. Ani cu luni ianuarie foarte ploioase au fost: 1963, 1966, 1976, 1979, 2021 etc. Printre anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase se enumeră: 1964, 1989, 1991, 1997,
2020.

De asemenea, cantitatea maximă lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 126 mm (Vf. Ţarcu, 2 ianuarie 1966). La Bucureşti, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm).

Ani în care au fost înregistrate maxime absolute la mai multe staţii meteorologice au fost: 1998, 2010, 2012, conform ANM.


loading...
Partenerii noștri