Prognoza meteo lunară. ANM schimbă foaia, jumătate de ţară va fi sub nămeţi. Florinela Georgescu anunţă zonele cu iarnă ca-n poveşti de Crăciun şi Revelion

Prognoza meteo lunară. Va ninge şi ploua mai mult decât de obicei în nordul, centrul şi estul ţării în prima jumătate a lui ianuarie, anunţă meteorologii. ANM prezintă prognoza pentru următoarea lună: estimări meteo 23 decembrie – 20 ianuarie.

Săptămâna 23 – 30 decembrie
Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile estice şi sud-estice, dar şi uşor mai coborâte în cele vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice, precum şi în extremitatea de vest a ţării, dar şi local deficitar în extremitatea de nord-vest, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Zăpadă din belșug în România, ca în anii ‘90. Unde va ninge ca în poveşti de la 1 ianuarie 2025, meteorologii de la EaseWeather au făcut anunțul

Prognoza meteo săptămâna 30 decembrie – 6 ianuarie
Temperaturile medii vor fi uşor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă în zonele montane şi local în cele centrale, iar în rest valorile termice vor fi în general apropiate de cele normale.Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui uşor deficit în regiunile vestice şi în cele extracarpatice.

Alte articole

ANM anunţă caniculă extremă şi disconfort termic. Cum va fi prognoza meteo până la mijlocul lui septembrie

Contrast climatic, un anticiclon loveşte România. Elena Mateescu anunţă inversiuni termice la mare şi la munte

Săptămâna 6 – 13 ianuarie
Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric va putea fi uşor excedentar în nordul, centrul şi estul teritoriului, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Prognoza meteo săptămâna 13 – 20 ianuarie
Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Florinela Georgescu, director executiv al Administrației Naționale de Meteorologie, a prezentat ultimele actualizări meteorologice privitoare la prognoza pentru următoarele două săptămâni.

„Este posibil ca în preajma Crăciunului și mai aproape de Anul Nou să fie episoade cu precipitații sub formă solidă, deci lapoviță și ninsoare. Nu ne așteptăm să fie un strat de zăpadă pe arii extinse, însă este posibil ca aceste ninsori să fie însoțite de intensificări ale vântului și să apară primele ninsori viscolite“, a precizat Florinela Georgescu.

Specialista din cadrul ANM a atras atenția și asupra stratului de zăpadă deja depus în zonele montane înalte, precizând că acesta nu este unul calitativ în acest moment și este nevoie de noi precipitații astfel încât să devină pretabil pentru schi.

„Este strat de zăpadă, mai degrabă în zona înaltă, care să fie prielnic sporturilor de iarnă, dar trebuie să plecăm bine informați în această perioadă, deoarece primul strat de zăpadă nu este unul de foarte bună calitate. El a fost depus în condiții diferite de temperatură. Pe de altă parte, au fost și episoade de vânt care, de asemenea, influențează structura stratului. Există și atenționare din punct de vedere al pericolului de avalanșe. În acest weekend așteptăm din nou ca vântul să se intensifice, mai ales în zona montană înaltă, și trebuie să știm foarte bine cum ne pregătim“, a mai spus Florinela Georgescu.

Cele mai bune zone de vizitat în perioada sărbătorilor, dacă îți dorești să experimentezi o iarnă autentică, dar în același timp și cu tradiții și obiceiuri locale, sunt Bucovina și Maramureș, unde șansele ca precipitațiile care cad să fie sub formă de zăpadă sunt mult mai mari.

„În Bucovina și Maramureș, temperaturile s-au menținut mai moderate, deci este posibil ca acolo încă să se mențină acel aspect de iarnă și să se păstreze această situație, pentru că așteptăm ca vremea să se răcească iar precipitațiile să reînceapă. În nordul teritoriului vor fi sub formă de ninsoare și așteptăm să ningă din nou în zona montană înaltă. Un alt episod de ninsoare îl așteptăm spre sfârșitul anului. Sunt vești bune pentru iubitorii de sporturi de iarnă și pentru cei care vor să facă sărbători în locuri frumoase“, a mai zis Florinela Georgescu.

„Pe litoral, probabilitatea e mai mare pentru intensificări ale vântului și episoade cu ploaie, dar nu este cu totul exclus să fie și ceva mai aproape de ninsoare. Întotdeauna luăm în considerare și incertitudinea, pentru că circulațiile rapide înseamnă schimbări ale distribuției centrilor barici deasupra țării noastre, iar vremea poate fi predispusă la fenomene mai severe“, a conchis Florinela Georgescu.

Prognoza meteo. Încălzirea record din ultimii doi ani pune în încurcătură şi specialiştii NASA

Temperaturile globale au crescut atât de brusc şi neaşteptat în ultimii doi ani încât chiar şi cei mai buni specialişti din lume nu pot explica pe deplin fenomenul.

Recordurile de căldură au fost spulberate în mod repetat, iar planeta a intrat într-un „teritoriu necunoscut”, potrivit cercetătorilor citaţi de AFP.

Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA, a recunoscut deschis că nu poate explica de ce 2023 a fost mult mai cald decât orice alt an şi de ce 2024 urmează acelaşi trend.

„Suntem încă în proces de evaluare pentru a înţelege dacă asistăm la o schimbare în modul în care funcţionează sistemul climatic”, a explicat el. Deşi oamenii de ştiinţă sunt de acord că arderea combustibililor fosili este principala cauză a încălzirii globale pe termen lung, creşterea bruscă din ultimii doi ani depăşeşte toate modelele şi previziunile existente. Temperatura oceanelor şi a aerului a crescut dramatic între iunie 2023 şi septembrie 2024, atingând niveluri nemaiîntâlnite până acum.

Cercetătorii explorează mai multe posibile explicaţii. Printre ele se numără schimbările în tiparele norilor, reducerea poluării maritime după 2020 şi modificări în capacitatea Pământului de a stoca carbonul. Tundra arctică, care a reţinut dioxid de carbon timp de mii de ani, a devenit recent o sursă de emisii, iar oceanele se încălzesc într-un ritm inexplicabil.

Calendar ortodox 20 decembrie 2024. Cine a fost Sfantul Ignatie, păgânul convertit la creştinism. Tradiţii şi superstiţii de Ignat 2024

Un factor parţial ar putea fi tranziţia de la fenomenul La Nina, care a răcit planeta timp de trei ani, la El Nino, care încălzeşte suprafaţa oceanelor. Însă căldura a persistat chiar şi după ce El Nino a atins apogeul în ianuarie, iar temperaturile nu au scăzut conform aşteptărilor.

Johan Rockstrom de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic avertizează că aceste schimbări ar putea indica o pierdere a rezilienţei planetei. Oamenii de ştiinţă estimează că vor avea nevoie de cel puţin unul sau doi ani pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă şi dacă asistăm la transformări mai profunde ale sistemului climatic.