Prognoza meteo săptămâna 17.01.2022 – 24.01.2022

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile intracarpatice, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în zonele montane, iar în rest se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Prognoza meteo. Furtuni electrice şi ninsori la munte până ...

Alertă meteo. O nouă zi cu ploi în toată ţara, lapoviţă ...

Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile extracarpatice și în cele vestice, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru acest interval.

PROGNOZA METEO pe două săptămâni. Când şi unde vin ninsori abundente în România

Săptămâna 24.01.2022 – 31.01.2022
Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă în regiunile intracarpatice și în sud-estul extrem al țării, dar mai ales în zonele montane, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice.

Prognoza meteo săptămâna 31.01.2022 – 07.02.2022
Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă în regiunile intracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Regimul pluviometric va avea o tendință deficitară în majoritatea regiunilor. Excepție vor face regiunile nordice și centrale, unde cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Alertă meteo. COD GALBEN şi COD PORTOCALIU de vânt puternic şi ninsori în toată ţara

Prognoza meteo săptămâna 07.02.2022 – 14.02.2022
Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Florinela Georgescu, specialista cu o activitate foarte apreciată în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat și de ce temperaturile din ianuarie sunt mai ridicate ca în alți ani. Specialistul ANM a subliniat și faptul că este foarte important ce se întâmplă în emisferica nordică în aceste momente. De asemenea, din observațiile ei nu puteau lipsi efectele generate de schimbările climatice.

”Tot ce trăim pe parcursul iernilor este, categoric, în contextul modificărilor climatice. Pe de o parte avem temperaturile în creştere pe care le observăm atât pe parcursul sezonului cald, dar şi iarna.

Pe de altă parte, sigur, avem consecinţele acestor temperaturi în creştere, pentru că se amână din ce în ce mai mult perioada primei ninsori din cauza temperaturilor crescute, precipitaţiile fiind predominant sub formă de ploaie, chiar şi în luna decembrie.”, a mărturisit Florinela Georgescu. Florinela a declarat faptul că în România, vor exista temperaturi între -20 și -30 de grade Celsius, la sfârșitul lunii ianuarie și în luna februarie.

”Am văzut în iernile trecute deasupra Americii de Nord, deasupra Asiei, staţionarea pe durate foarte lungi a maselor de aer foarte rece şi mult extinsă spre Sud. În schimb, spre Europa, tot aşa, avecţii calde, în compensare cu pătrunderile reci din zonele despre care vorbeam.

Sigur, aceasta este o explicaţie destul de simplistă, fiindcă noi suntem foarte mult influenţaţi, dincolo de ce se întâmplă de la Vest la Est, de ce se întâmplă dinspre Est, pentru că ştim că la Est de noi se întinde o mare zonă de câmpie unde iarna se pot forma mase de aer foarte reci care, în unele condiţii, pot ajunge până în zona ţării noastre.

De acolo vin, la noi, episoadele de ger, care aduc pe final de ianuarie şi în februarie temperaturi şi de MINUS 20, chiar MINUS 30 de grade Celsius”, a mai explicat Florinela Georgescu pentru DC News.

Estimările meteorologice ale ANM pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații față de media perioadei 1993-2016. Fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.