PROGNOZA METEO MARTIE: Ce se întâmplă în prima lună de primăvară

PROGNOZA METEO MARTIE: Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite. Această alternanţă se produce din cauza modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi de asemenea din cauza retragerii dorsalei anticiclonului est-european spre răsărit ceea ce favorizează pătrunderea aerul mai cald şi mai umed (venit dinspre bazinul Mediteranei ori dinspre Atlantic) în zona ţării noastre. Ca o consecinţă a acestor schimbări în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară înregistrează un salt evident faţă de luna februarie. Excepţie fac unele zone restrânse din depresiunile intramontane, aflate în estul Transilvaniei, unde mediile de temperatură se menţin scăzute, ajungând până la -1ºC.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2018 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii martie are valori pozitive pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării, fiind mai ridicate, în Câmpia Română, Dobrogea şi Câmpia de Vest (între 4 şi 6ºC) şi mai reduce, în Moldova precum şi în interiorul arcului carpatic (între 2 şi 4ºC). Pe suprafeţe reduse din vestul Banatului şi din sudul şi vestul Olteniei se înregistrează valorile termice cele mai ridicate din ţară, peste 7ºC. De la poalele munţilor unde valorile se menţin în jur de zero grade, temperatura scade constant ajungând să aibă valori cuprinse între –6 şi -8ºC, în masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Orientali.

Temperatura maximă absolută a lunii martie în România este 32,8ºC, consemnată la Odobeşti, în 30 martie 1952. De altfel, sfârşitul lunii martie 1952 a fost foarte cald, în aceeaşi zi de 30 martie, înregistrându-se maxime absolute pe ţară de peste 25,0ºC (31,2ºC la Medgidia; 30,6ºC la Sibiu; 30,5ºC la Griviţa; 30,4ºC la Constanţa; 30,1ºC la Cernavodă; 29,9ºC la Focşani şi Boiţa).

La Bucureşti, maxima absolută este de 29,0ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în data de 30 martie 1947. În aceeaşi zi, la staţia meteorologică BucureştiFilaret s-au înregistrat 28,8ºC. Au existat şi ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime, la fel de neobişnuite pentru luna martie, majoritatea peste 22-24ºC, ca de exemplu: 2001, 1994, 1991, 1990, 1977, 1975. Temperatura minimă absolută a lunii martie în România este -33,0ºC şi a fost înregistrată în 11 martie 2005, la staţia meteorologică Obârşia Lotrului. Tot în anul 2005, mai ales în zilele de 1 şi 2 martie, s-au înregistrat temperaturi minime absolute ale lunii martie, majoritatea sub -18ºC, la 24 staţii meteorologice (-31,7ºC la Bâlea Lac, -27,6ºC la Stâna de Vale, -26,6ºC la Sf. Gheorghe Munte). Temperaturi extreme foarte scăzute s-au mai înregistrat şi în alţi ani, cum ar fi: 1987, 1985 sau 1952. Anul 1987 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 95, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 3-5 martie, valorile fiind sub -15ºC (-30,0ºC la Poiana Stampei, -29,6ºC la Vf. Omu).

La Bucureşti, minima absolută a lunii martie este -21,7ºC, înregistrată în data de 1 martie 2018, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi minima absolută la Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, -19,7ºC, respectiv -15,9ºC. Este de remarcat că începutul lunii martie 2018, mai ales ziua de 1 martie 2018, a fost deosebit de geroasă, în această zi înregistrându-se temperaturi minime absolute pentru martie, la 10 staţii meteorologice, majoritatea situate în jumătatea de sud a ţării. Din datele înregistrate în perioada 1961–2018 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna martie sunt, în general, mai abundente decât în lunile de iarnă. Acestea cresc semnificativ de la est şi sud-est către vest şi nord-vest, dar şi cu altitudinea. În cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăganului, Moldovei, dar şi în zone din interiorul arcului carpatic, cantităţile de precipitaţii sunt reduse, mai mici de 30 l/m 2 .

Cele mai mici valori, sub 20 l/m2 , se înregistrează în zona de litoral a Deltei Dunării. Cantităţi de precipitaţii de peste 30 l/m2 se întâlnesc în sudul şi vestul ţării, în Transilvania şi vestul Moldovei. În Oltenia precum şi în zona de dealuri şi în cea subcarpatică, acestea ating 50 l/m2 . Cele mai mari cantităţi de precipitaţii, medii multianuale, de peste 75 l/m2 , se înregistrează în nordul Carpaţilor Orientali precum şi în masivele montane din Carpaţii Meridionali şi Occidentali. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din martie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 375,1 l/m2 , la Stâna de Vale, în anul 1988. La Bucureşti, cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută, este de 127,9 l/m2 , înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1984.

În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti Băneasa, 113,1 l/m2 . Menţionăm şi câtiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna martie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor respective: 2013, 2006, 1993, 1988, 1984, 1962. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii, căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 96,9 l/m2 , înregistrată la Predeal, în 23 martie 2007. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 57,0 l/m2 , înregistrată în 12 martie 1973, la Bucureşti-Băneasa.