Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni. Inversiune termică de Bobotează. Cum va fi vremea de Sfantul Ion 2025 şi în minivacanţa de Mica Unire

Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni. Valorile termice se vor situa peste cele specifice pentru această săpămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile estice. Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de nord a ţării, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 13 – 20 ianuarie 2025

Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă în toate regiunile. Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în regiunile vestice, nordvestice şi local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

Meteorologii Accuweather anunță o lună IANUARIE 2025 cum nu prea a mai fost în România

Alte articole

Elena Mateescu anunţă inversiune termică: „Se va vedea în toată ţara până la finalul săptămânii”

Prognoza meteo. Dăm jos doar un cojoc, ger şi ninsori şi în zilele următoare. Depuneri de polei în multe zone

Prognoza meteo săptămâna 20 – 27 ianuarie 2025

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.

Săptămâna 27 ianuarie – 03 februarie 2025

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile nord-estice. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă deficitară în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice.

Alertă meteo. ANM a emis COD GALBEN de polei, HARTA fenomenelor extreme se extinde

Prognoza meteo. Elena Mateescu, directorul ANM, a spus unde va ninge în următoarea perioadă.

Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a declarat că începutul anului 2025 este marcat de temperaturi ridicate și variații climatice semnificative.

„Va fi extrem de cald la început de an, mai ales în zona înaltă a Munților Apuseni și a Carpaților Orientali. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în regiunile din Estul Transilvaniei și 1-2 grade pe litoral. Dacă deja, de mâine, rămânem pe un fond de vreme caldă, vine sfârșitul de săptămână, mai ales zilele de vineri și sâmbătă, când se vor înregistra temperaturi în scădere. Ne vom apropia de normalul termic al datei din calendar, mai ales la nivelul precipitațiilor”, a explicat Mateescu.

Chiar dacă vremea va fi predominant caldă, în zonele montane înalte vor persista fenomenele de viscol. „Vorbim cu precădere de posibilitatea să înregistrăm în continuare, în zona montană înaltă, fenomene de viscol, pentru că asociat precipitațiilor sub formă de ninsoare, vor fi și intensificările de vânt cu viteze 70-80 de kilometri pe oră”, a avertizat directorul ANM.

Elena Mateescu a precizat că, de la începutul săptămânii viitoare, temperaturile vor crește semnificativ în regiunile extracarpatice. „De luni, însă, din 6 ianuarie, vremea va intra din nou într-un proces de încălzire, astfel încât gradul valorilor de temperatură va fi cuprins între 5-13 grade în regiunile extracarpatice”, a spus aceasta.

Reflectând asupra tendințelor climatice recente, Mateescu a subliniat că 2024 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice din România. „Statistica ultimilor ani evidențiază această tendință, și putem să confirmăm și faptul că 2024 rămâne cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din țara noastră. Analiza datelor de la 1 ianuarie până în jurul datei de 29 decembrie 2024 arată o temperatură medie de 13 grade, cu aproape 0.88 grade peste anul 2023, care era cel mai cald an din 1901 până în prezent”.

Directorul ANM a tras un semnal de alarmă cu privire la frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme, accentuate de schimbările climatice. „Acest lucru nu face decât să confirme că fenomenele meteorologice extreme vor fi din ce în ce mai frecvente și mai intense, pentru că mai multă căldură în sistemul climatic, coroborată cu o cantitate mare de vapori de apă, face ca aceste fenomene să devină un tipar de vreme normală„, a spus Elena Mateescu