Pe lângă acestea, se doreşte asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familie şi includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să se elimine fenomenul prin care foarte mulţi pacienţi aglomerează secţiile de primiri urgenţe.

„Implementarea acestor măsuri va conduce la un sistem medical îndreptat spre cetăţean, care să nu mai fie nevoit să traverseze ţara, să stea la cozi, să cheltuie bani pe transport, cazare, doctori, în speranţa unui act medical de calitate. Astfel, Guvernul susţine ca actul medical, indiferent de nivelul şi complexitatea lui, să fie acordat doar în urma respectării ghidurilor şi protocoalelor după model european, pentru ca pacientul să beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii’, se arată în document.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

De la un accident banal, la confruntarea cu un inamic necruțător. ...

În ce priveşte infrastructura de sănătate, programul prevede o serie de măsuri, cum ar fi construcţia cu finanţare din FSDI a celor 8 spitale regionale, organizate ca centre de urgenţă-excelenţă, pentru toate specialităţile medicale, inclusiv cu centre de telemedicină regionale sau naţionale, în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnoză, dar şi pentru o a doua opinie, costul unui spital fiind estimat la 300 milioane de euro.

Potrivit Agerpres, aceste spitale ar avea 1.000 paturi, 10 clinici, 1 centru de cercetare, echipamente de ultimă generaţie, cartier de locuinţe pentru medici şi personal, infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor (hotel – minim 50 de locuri).

Spitalul republican din Bucureşti va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile, ar urma să aibă peste 2.500 paturi, 30 clinici, 2-5 centre de cercetare, echipamente de ultimă generaţie. Adiacent acestui spital, se va construi un campus medical, care va include facilităţi (şcoală, grădiniţă, magazine etc) pentru cadrele medicale, dar şi facilităţi de cazare pentru însoţitorii bolnavilor (hotel – minim 2.000 de locuri), costul estimat ar fi 1,1 miliarde euro.

În privinţa reabilitării, modernizării sau extinderii sunt vizate cel puţin 15 spitale judeţene, cel puţin 150 de ambulatorii de specialitate şi cel puţin 25 de U.P.U.

La dezvoltarea capacităţii de răspuns pentru Serviciile de Ambulanţă şi SMURD, prin Programul Naţional de Dotare cu Ambulanţe se doreşte înlocuirea treptată a parcului actual de ambulanţe, pe lângă ambulanţa care va fi atribuită fiecărei comune.

Se prevede şi întărirea programelor de prevenţie prin introducerea obligativităţii ca orice proiect de reabilitare de şcoală să includă şi reabilitarea cabinetului medical şcolar sau de medicină dentară, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente şi dotarea cu aparatură medicală specifică serviciilor medicale oferite.

Un alt domeniu este încurajarea dezvoltării centrelor de excelenţă şi cercetare medicală, de diagnostic şi tratament pe lângă universităţile şi facultăţile de medicină care vor putea atrage şi specialişti care vor să revină în România.

De asemenea, în program se prevede dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naţionale, în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, cât şi pentru a doua opinie, onorariul medicului care deserveşte centrul fiind separat de serviciul medical în decontarea serviciilor medicale, dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health la nivel naţional prin fonduri nerambursabile.

Documentul mai prevede creşterea capacităţii de screening, prin fonduri nerambursabile, pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătăţii publice: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colo rectal, cancer prostată, cancer pulmonar, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, screening preconcepţional, screening neonatal şi screeningul bolilor infecţioase transmisibile (inclusiv cu transmitere sexuală): hepatită, HIV, tuberculoză.

În Programul de guvernare se mai prevede elaborarea, finanţarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultaţiilor obligatorii pentru copii cu vârsta cuprinsă între 5-9 ani, prin reţeaua de medicină şcolară sau prin cabinetele de medicină.

La capitolul medicamente, documentul prevede un program naţional prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziţie un medicament gratuit pentru afecţiunea sa, dar şi introducerea contractelor pentru programele naţionale de tip cost – volum – rezultat (cel mai mic cost – acces egal pentru toţi pacienţii – plata în funcţie de rezultatele terapeutice şi/sau îmbunătăţirea calităţii vieţii).

De asemenea se intenţionează elaborarea şi actualizarea periodică a Catalogului Naţional al Medicamentelor pentru asigurarea predictibilităţii pentru pacient şi producător, elaborarea Catalogului Naţional al Dispozitivelor Medicale şi al Materialelor Sanitare, inclusiv cele de ultimă generaţie, pe specialităţi/afecţiuni, şi a preţurilor maximale, şi publicat pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, după modelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană.

Se mai doreşte introducerea finanţării programului ‘Inovaţie în sănătate’, prin punerea la dispoziţia pacienţilor a celor mai noi metode terapeutice, biotehnologii cu eficienţă ridicată şi tratamente din ce în ce mai specializate în vindecarea anumitor maladii, cu un impact semnificativ în rândul populaţiei şi asigurarea tratamentelor pacienţilor cu boli rare, în vederea creşterii speranţei de viaţă şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora.

În domeniul sănătăţii se va urmări şi reglementarea prin lege şi controlul suplimentelor alimentare, asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui şi dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituţie cu atribuţii de import şi distribuţie a medicamentelor şi în vederea asigurării continuităţii aprovizionării şi desfacerii acestora către populaţie.

Cât priveşte resursa umană, se doreşte înfiinţarea de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un număr semnificativ de cetăţeni care nu beneficiază de acces facil la servicii medicale, 0 % impozit pe venit pentru medici începând cu 1 ianuarie 2019, asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenţă pentru acele specialităţi care înregistrează un deficit, şi reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist.

„Coordonarea activităţilor de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Naţional de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătăţii, în colaborare cu Colegiile şi Ordinele Profesionale din sănătate şi instituţiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Naţional al Profesioniştilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesionişti”, se arată în program, potrivit Agerpres.

Se mai intenţionează, de asemenea, dezvoltarea programelor naţionale şi continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015-2017 şi introducerea unor programe noi, cum ar fi, spre exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major, pornind de la patologia hipertensivă (hipertensivul cu valori mari şi risc crescut).

Un alt obiectiv propus vizează operaţionalizarea şi utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate şi care va sta la baza Registrelor Naţionale pentru fiecare patologie în parte.