Program de guvernare USR: Banii pentru biserici, după criteriile de la fonduri europene şi audit pentru PNDL-uri

Program de guvernare USR. Uniunea Salvaţi România vrea ca fondurile publice pentru cultele religioase să fie alocate după proceduri identice cu cele utilizate în acordarea de fonduri europene, iar procedurile de achiziţie care implică fonduri publice să fie unele transparente.

Program de guvernare USR. Fondurile publice pentru biserici, alocate după proceduri identice celor folosite în acordarea de fonduri europene

„Procedurile de alocare de fonduri către proiectele cultelor religioase vor fi identice cu cele utilizate în acordarea de fonduri europene şi vor implica proceduri de achiziţii şi raportare publică transparentă a cheltuirii banului public”, prevede programul de guvernare al USR, care a fost publicat duminică şi care va fi depus luni în Parlament.

Citeşte şi Guvernul Cioloş a fost validat de USR şi merge luni în Parlament. Nume surpriză şi un program controversat de guvernare

Prin programul de guvernare, USR vrea să acorde „contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activităţii culturale şi sociale a cultelor religioase din România, dar care să acopere atât nevoile de salarizare a personalului de cult, cât şi reabilitarea aproximativ 500 de lăcaşuri de cult – monumente istorice – pe an”.

Alte articole

România umple Cutia Milei: Senatul a aprobat câte două milioane de euro anual pentru Mitropolia Basarabiei şi Schitul „Prodromu” de la Muntele Athos

Un alt obiectiv al programului este prevenirea radicalizării religioase, a extremismului religios şi antisemitismului. USR doreşte ca Biserica şi cultele religioase să fie „parteneri activi în educarea necesară măsurilor de prevenţie pentru combaterea pandemiei” şi în asigurarea unor punţi în comunitate între clasele sociale şi între generaţii.

USR susţine audit pentru PNDL 1, PNDL 2

De asemenea, programul de guvernare al celor de la USR prevede un subcapitol denumit „Reforma mecanismelor de finanţare destinate dezvoltării comunităţilor locale: PNDL 1, PNDL 2, Programul Anghel Saligny, ANL, Fondul de Rezervă Bugetară”.

Documentul propune asigurarea finanţării pentru proiectele derulate prin PNDL 1 şi PNDL 2, respectiv plata facturilor „doar după obţinerea asigurărilor de realitate şi conformitate prin controalele de calitate a execuţiei”.

Citeşte şi USR vrea alegeri locale în două tururi şi zero taxe pe salariul minim. Principalele măsuri din programul de guvernare

De asemenea, prin programul de guvernare, „efectuarea unui audit de performanţă a PNDL 1 şi PNDL 2 şi a subprogramelor de finanţare gestionate de CNI pentru intervalul de referinţă 2013-2021”. Termenul de implementare a acestei prevederi este 1 martie 2022.

Guvernul propus de Cioloş susţine de asemenea „reforma structurală a programului de finanţare Anghel Saligny prin introducerea amendamentelor propuse de USR: mecanisme de cheltuire similare fondurilor europene, indicatori de program, criterii de eligibilitate şi ordine de prioritizare, cofinanţare, decontare pe bază de costuri unitare maximale, alocare pe bază de evaluare rezultată din punctaj, management transparent prin platformă informatică”.

La acelaşi subcapitol din programul de guvernare propus, USR susţine şi modificarea condiţiilor de acordare a finanţării pentru construcţia de locuinţe prin programul ANL prin instituirea obligativităţii de asigurare a conectivităţii la reţelele de utilităţi, dar şi efectuarea unui audit de performanţă, intervalul de referinţă fiind 2013-2021, cu termen de realizare 1 martie 2022, potrivit News.ro. 

În ceea ce priveşte alocarea sumelor din Fondului de Rezervă Bugetară, USR susţine că aceasta trebuie „reglementată specific prin introducerea unor condiţii simultane” precum plafonarea sumelor maxime anuale alocate prin Fondul de rezervă ca procent din PIB, aplicarea unei formule de alocare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în funcţie de numărul de locuitori şi de capacitatea financiară proprie, stabilirea unor criterii de prioritizare în funcţie de urgenţa investiţiei în măsura în care solicitările depăşesc suma maximă anuală alocată.