PROIECT: Conturile de salarii nu vor mai fi blocate de bănci. Datoriile salariaţilor vor fi reţinute la angajator

Propunerea legislativă a fost inițiată în urmă cu aproape 3 ani, iar dezbatarea asupra acesteia va fi reluată odată cu începerea noii sesiuni legislative, în septembrie, având raport de admitere din partea comisiei de specialitate.

Autorii legii arată că, în prezent, majoritatea firmelor plătesc sumele rezultate din raporturile de muncă cu angajații în conturile bancare indicate de aceștia, fiind nevoie de o reglementare clară a modului în care poate fi efectuată poprirea veniturilor persoanelor fizice, ca urmare a titlurilor executorii, puse în aplicare de birourile executorilor judecătorești.

În pofida legii, sunt executate toate veniturile salariale

Practica actuală arată că birourile executorilor judecătorești transmit formalitățile de executare silită, pentru veniturile obținute de către persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, atât angajatorului, cât și unităților bancare la care angajatul își are deschis contul bancar în care încasează veniturile obținute din raportul contractual de muncă.

Alte articole

Topul țărilor cu cele mai mari datorii în 2025. Pe ce loc se situează România în clasamentul global

TABEL. Cresc comisioanele bancare în 2026: Cum arată cele mai bune oferte acum

În acest mod se ajunge la situația în care sunt poprite în totalitate veniturile de natură salarială ale unui angajat.

Această modalitate de executare contravine prevederilor articolului 169 din Codul Muncii, care prevede că reținerile din salariu trebuie să țină cont în primul rând de obligațiile de întreținere, apoi de contribuțiile și impozitele datorate către stat și eventuale daune cauzate proprietății publice prin fapte ilicite și abia, în ce din urmă, de acoperirea altor datorii. În concluzie, Codul Muncii prevede că reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lunaă jumătate din salariul net.

Potrivit Codului de Procedură Civilă, salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, pot fi urmărite doar până la jumătate din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii și doar până la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii.

Dacă sunt începute mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor.

Mai mult, veniturile din muncă sau orice alte sume platite periodic debitorului și destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.

Citeşte mai mult pe profit.ro