Într-o declaraţie susţinută la Palatul Parlamentului, Sturzu a argumentat că, după votul din 16 noiembrie, se înţelege clar necesitatea schimbării clasei politice din România.

‘Clasa politică are nevoie de oameni noi. Cred că această lege poate aduce oameni noi în politica din România şi cred că va servi cetăţenilor săi astfel încât fiecare cetăţean are un drept fundamental – acela la conectivitate, să se poată conecta cu politica din România’, explicat Sturzu demersul său, scrie Agerpres.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Marcel Ciolacu a fost în vizită la Tulcea. ”Am petrecut câteva ...

Sondaj CURS. Cei mai mulţi bucureşteni merg în continuare ...

Potrivit acestuia, actul normativ, care a fost semnat de 10 deputaţi PSD, este susţinut public de Monica Macovei, Klaus Iohannis, Victor Ponta.

‘Şi îmi doresc, am încredere că acest proiect va trece repede prin Parlament. Avem alegeri în 2016, cred că putem să ne gândim de pe acum la acel an. (…) Cred că putem spune cu capul sus că există în Parlament parlamentari care şi fac ceea ce spun’, a menţionat Mihai Sturzu.

CITEŞTE ŞI Mihai Sturzu, scrisoare către PSD: Cea mai mare greşeală la alegeri a fost legată de DIASPORA. Propun 3 LEGI

Alte modificări aduse Legii partidelor se referă la faptul că acestea se pot organiza şi funcţiona după criteriul administrativ teritorial şi că pot avea va subdiviziuni organizaţii teritoriale, potrivit organizării administrative a ţării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut. Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţiilor acestuia este organul suprem de decizie al partidului, iar întrunirea are loc cel puţin odată la patru ani.

Conform proiectului de act normativ, partidele politice sunt obligate să-şi declare numărul de membri anual la Tribunalul Bucureşti, până la data de 31 decembrie.

În expunerea de motive se arată că, dintre statele europene, România impune condiţiile cele mai constrângătoare pentru înfiinţarea unui partid politic.

‘În multe dintre democraţiile consolidate din Europa, precum Anglia, Olanda, Italia, Belgia sau Franţa, un grup de cetăţeni se pot asocia în scop politic, formând fie un partid politic, fie o asociaţie civică cu dreptul de a intra în competiţia electorală. (…) Pragul de reprezentativitate de 25.000 de membri fondatori necesar înregistrării unui partid politic reprezintă o atingere directă şi nemijlocită adusă existenţei a însuşi dreptului la libera asociere’, se mai arată în expunerea de motive.