Strategia îşi propune să reducă discrepanţa dintre direcţiile de formare profesională şi cerinţele pieţei muncii şi crearea unui cadru care să faciliteze angajarea absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic.
"Ministerul Educaţiei a creat cadrul legislativ în aşa fel încât să se dezvolte învăţământul dual aşa cum cer atât angajatorii, cât şi toţi cei care vor să se implice în acestă dezvoltare a învăţământului dual. Ne aşteptăm ca elevii noştri să aleagă acest parcurs educaţional, să înţelegem noi, ca societate, că avem nevoie şi de învăţământ profesional dual, pentru că avem nevoie de o dezvoltare socială şi o inserţie pe piaţa muncii", a declarat Monica Anisie, secretar de stat al Ministerului Educaţiei.
Aceasta susţine că un aspect important îl reprezintă inclusiv promovarea învăţământului dual, întrucât există părinţi care consideră că este o ruşine să îşi dea copilul la o şcoală profesională. De asemenea, aceasta susţine că, fiind un cadru legislativ flexibil, elevul poate trece oricând de la învăţământul profesional la cel teoretic şi invers.
"Trebuie să promovăm acest învăţământ dual. Să recunoaştem că încă mai există printre părinţi mentalitatea de a nu-şi da copilul la o şcoală profesională. Nu vorbim de o şcoală profesională, ci de învăţământ profesional. Nu este o ruşine să ajungem şi în cadrul învăţământului dual. Fiecare inspectorat şcolar este pregătit ca de la anul să implementeze această strategie. Trebuie o implicare directă şi o responsabilizare a agentului economic, de a face elevii să vină la practică. După ce copilul îşi încheie ciclul de învăţământ profesional, poate să revină în cadrul liceului şi să îşi completeze studiile. Cadrul legislativ este unul flexibil", a spus Monica Anisie.
Guvernul va acorda 250 de lei pe lună fiecărui elev din învăţământul profesional
Astfel, elevii care învaţă în şcoli profesionale vor face practică la firma care îi va recruta şi care, în final, va asigura angajarea.
Potrivit inspectorului şcolar general adjunct, Victor Fedorca, rata de angajare din anii trecuţi pentru unele clase din cadrul liceelor tehnologice a fost de 100%. Acesta a adăugat că ideea principală a acestei strategii este de a identifica domeniile şi calificările cerute de piaţă.
"Rata de angajare este de peste 90%, dar sunt clase în cadrul liceelor tehnologice unde rata de angajare, în anii trecuţi, în alte oraşe, a fost de 100%. Din studiul care mi-a tras mie un semnal de alarmă, am fost surprins să constat că elevii de clasa a opta care au participat la acest studiu, unii nici nu au auzit de unele meserii. Ideea acestei strategii este să identificăm care sunt domeniile, care sunt calificările, care sunt şcolile cele mai bine pregătite pentru a absorbi această pregătire profesională ca ea să nu mai fie dispersată la nivel de Bucureşti – Ilfov. Încercăm să concentrăm calificările astfel încât şi agenţilor economici să le fie mai uşor, după modelul de la Braşov, unde s-au adunat peste 18 firme într-o asociaţie şi unde fiecare firmă a contribuit la dotarea şcolii. Dacă ei sunt răspândiţi, este destul de greu să investeşti în laboratoare sau în pregătirea elevilor", a declarat Victor Fedorca, inspector şcolar general adjunct ISMB.
Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, a declarat că această strategie reprezintă un avantaj atât pentru absolvenţi, cât şi pentru angajatori, pentru că se va putea identifica nevoia reală de pe piaţa muncii, adăugând că sunt absolvenţi de şcoli profesionale care nu îşi pot găsi un loc de muncă, pentru că piaţa cere alte calificări.
facebook
twitter
