„Consilierul local care candidează la funcţia de viceprimar, precum şi viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune pot lua parte la votul Consiliului Local prin care este ales, respectiv schimbat din funcţie. Consilierul judeţean care candidează la funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, precum şi preşedintele sau vicepreşedintele în funcţie a cărui schimbare se propune pot lua parte la votul Consiliului Judeţean prin care este ales, respectiv schimbat din funcţie”, se arată în proiectul de lege depus la Camera Deputaţilor şi care modifică Statutul aleşilor locali.

În expunerea de motive, iniţiatorii arată că, potrivit legilor în vigoare, se poate considera că un consilier local, respectiv consilierul judeţean, care participă la votul pentru alegerea/schimbarea sa din funcţia de viceprimar sau preşedinte/vicepreşedinte al consiliului judeţean se află într-o situaţie de incompatibilitate.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Marcel Ciolacu: ”Județul Timiș merită investiții guvernamentale ...

Proiectele de infrastructură și plata în avans a pensiilor ...

„Trebuie precizat că raţiunea pentru care legiuitorul a înscris interdicţia pentru consilier de a participa la dezbaterea şi adoptarea acelor hotărâri care au ca obiect probleme ce reprezintă un interes material (patrimonial) pentru el ori pentru soţul, soţia sa, afinii sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv este aceea de a se asigura eliminarea subiectivismului şi a interesului particular ori de grup în adoptarea hotărârilor Consiliului Local. Prevederile referitoare la conflictul de interese din Statutul aleşilor locali fac referire la interesul personal, fără a se preciza caracterul patrimonial al acestuia”, se mai spune în expunerea de motive, conform Agerpres.

În acelaşi document se precizează că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi şi nu numiţi, de aceea interdicţia de a participa la vot ar însemna practic „o limitare a drepturilor lor electorale” în absenţa unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce presupune încălcarea drepturilor constituţionale, iar printr-o asemenea interdicţie „se poate modifica o majoritate politică, încălcându-se rezultatul votului exprimat de cetăţeni”.

Proiectul de lege a fost iniţiat de 69 de deputaţi liberali şi se află în dezbatere publică la Camera Deputaţilor până pe 11 mai.