Proiectul legii care sancționează traseismul politic, respins de senatori. Printre inițiatori se află, culmea, și o deputată fugită de la SOS la PNL

Senatorii nu vor sancțiuni pentru traseiștii politici. Cel puțin asta reiese din votul negativ pe care l-au dat unui proiect de act normativ ce interzice includerea pe listele de candidați ale partidelor la alegerile parlamentare a persoanelor care dețin, la momentul facerii listelor, calitatea de senator sau deputat aleși pe listele altui partid.

Proiectul îl are ca inițiator pe deputatul SOS Mihai Adrian Țiu. Interesant este că printre cei care au subscris inițiativei se numără și deputata Andreea Petronela Cîmpian, intrată în parlament pe listele SOS și ajunsă între timp la PNL, remarcă jurnalul.

Același proiect de lege prevede limitarea la cel mult trei mandate de deputat și senator, indiferent de caracterul consecutiv sau neconsecutiv al acestora.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul legislativ a fost înregistrat, inițial, la 11 iunie 2026, la Senat, ca primă cameră sesizată. În expunerea de motive ce însoțește demersul legislativ se arată că, de facto, configurația politică a parlamentului este ”rezultatul votului acordat de alegători candidaților propuși de partidele politice înscrise în competiția electorală”.

Alte articole

Inițiativă legislativă pentru sancționarea traseismului politic. Deputații și senatorii care își părăsesc partidul riscă să piardă mandatul

VIDEO Bătaie ca la Ruginoasa în Parlament. Aleşii puterii şi ai opoziţiei şi-au cărat pumni şi picioare şi au aruncat cu scaune în timpul fazei „schimbului de idei”

”Grupurile parlamentare reprezintă o structură organizatorică a Camerelor, constituite pe bază de afinitate politică”, arată inițiatorul principal al acestui proiect de lege, care adaugă că „un aspect ce a apărut în practica parlamentară și care se răsfrânge asupra configurației politice a Camerelor este părăsirea grupurilor parlamentare și trecerea la altele. Această migrație de la un grup parlamentar la altul nu face altceva decât să producă tensiuni în cadrul grupului, dar și să producă schimbări în structurile de conducere, spre exemplu, la nivelul Comisiilor. Părăsirea grupului înseamnă, de fapt, renunțarea parlamentarului în cauză la programul partidului care l-a propus în alegeri”.

Conform aceleiași expuneri de motive, Legea nr. 208/2015 stipulează faptul că, la alegerile parlamentare, candidații se prezintă în fața alegătorilor pe liste. „Având în vedere că cetățenii votează candidații din interiorul listelor, votul pe care aceștia îl dau este, în primul rând, un vot pentru partidul politic sau alianța politică/electorală. (…) Propunerile de candidați nu pot conține persoane care, la data depunerii candidaturilor, erau deputați sau senatori aleși pe listele altui partid”, se menționează în proiect, conform sursei citate.

Citește și PSD a aprins lumina în cămara USR şi a deconspirat 32 de sinecurişti. Lista „fripturiştilor” din CA-uri

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis parlamentului un aviz prin care arată că lasă adoptarea acestor propuneri la latitudinea legislativului.

Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, specificând faptul că limitarea numărului de mandate ale senatorilor și deputaților la trei, respectiv condiționarea ca propunerile de candidați să nu poată conține persoane care, la data depunerii candidaturilor, erau deputați sau senatori aleși pe listele altui partid „aduc atingere drepturilor constituționale referitoare la drepturile electorale fundamentale”.

”Dreptul de a fi ales nu poate fi restrâns decât dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a morale publice, a desfășurării instrucției penale, pentru prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”, s-a arătat în avizul negativ.

Și Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ proiectul, arată că parlamentarul nu este, din punct de vedere constituțional, titularul unui mandat aparținând unui partid pe lista căruia a fost ales, ”ci reprezintă poporul în exercitarea mandatului său”.

La 21 octombrie, Senatul a respins adoptarea inițiativei. Nu mai puțin de 70 de aleși de la PSD, PNL, USR, UDMR și doi neafiliați au votat pentru adoptarea raportului negativ și pentru respingerea legii. Împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea proiectului de lege nu a votat nici măcar un singur senator.

La 26 octombrie, legea a ajuns în Camerei Deputaților, care este for decizional în acest caz. Comisia Juridică a Camerei Deputaților are termen să depună raportul final până la 11 noiembrie 2026.

Citește și Bolojan își mărește echipa de senatori. ”Transfer”-surpriză făcut de PNL