Codul electoral, votat în Parlament

Au fost 228 de voturi pentru, unul împotrivă şi 19 abțineri.

Proiectul a fost adoptat luni de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Marţi, comisia juridică a adoptat un raport favorabil pentru acest proiect, aprobând mai multe modificări faţă de varianta Senatului, la solicitarea Autorităţii Electorale Permanente.

Astfel, este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de ora 24,00, ora României, a zilei alegerilor.

Alte articole

AEP prezintă documentul banilor folosiți de Călin Georgescu în campania prezidențială din noiembrie 2024. De câți bani s-ar fi folosit, de fapt, suveranistul care a declarat „cheltuieli zero”

Austeritate doar pentru oamenii de rând. Românii strâng cureaua, Camera Deputaților sparge jumătate de milion de euro din bugetul de stat pe WC-uri

Un alt amendament introdus la propunerea USR şi PNL se referă la faptul că listele electorale suplimentare din străinătate se fac şi în format pe hârtie, doar în cazul existenţei unor disfuncţionalităţi.

„Listele electorale suplimentare din străinătate generate în format electronic în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În situaţia disfuncţionalităţii sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare se introduc pe format de hârtie şi cuprind pentru numele, codul numeric personal şi semnătura alegătorului”, prevede textul adoptat.

Conform celor adoptate, „începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.

În diaspora votul se desfăşoară pe parcursul a trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică.

„În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00”.

De asemenea, în diaspora, la ora 21,00, când se închid secţiile, alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care stau la rând pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot. Un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedintele acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara localului de vot se află alegători care aşteaptă şi stabileşte ordinea în care aceştia au acces în sală. Alegătorii aflaţi la rând îşi pot exercita dreptul de vot până la maximum ora 23,59. Conform preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică, procedura privind prelungirea timpului de vot până la maximum ora 23,59 se va aplica şi în secţiile de vot din ţară.

MAE va transmite AEP lista cu informaţiile furnizate de autorităţile străine competente privind numărul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa sau alte forme de înregistrare în străinătate, defalcat pe state, mai prevede textul adoptat de comisie.