Propunerea legislativă pentru interzicerea organizaţiilor cu caracter comunist, adoptată tacit de Senat

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu a dat citire în plen notei de adoptare tacită și, drept urmare, proiectul este transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere în calitate de Cameră decizională, potrivit Agerpres.

Propunerea legislativă, inițiată de 22 de senatori, preponderent PSD, prevede că organizațiile politice cu caracter comunist sunt interzise.

„Scopul acestei interdicții este prevenirea reinstaurării în România a regimului totalitar comunist care a funcționat în țara noastră între anii 1945 și 1989, acesta fiind cel mai criminal regim politic din Europa postbelică — cu un număr de victime situat oficial între 500.000 și 2.000.000, cifră record dacă o raportăm la numărul populației. România este, totodată, singura țară în care s-au înregistrat victime la căderea comunismului: peste 1.000 de morți și peste 3.300 de răniți„, se arată în textul inițiativei legislative.

Potrivit propunerii legislative, constituirea unei organizații politice cu regim comunist se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar aderarea la o asemenea organizație politică se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 ani.

Alte articole

Un produs celebru din comunism revine la modă. Până și restaurantele îl reintroduc în meniu

Obiectele apărute după comunism care valorează o avere. Românii care le mai au acasă se pot îmbogăți

De asemenea, sprijinirea sub orice formă a unei asemenea organizații politice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 4 ani.

În expunerea de motive, semnată de senatorul Sorin Ilieșiu în numele inițiatorilor, se mai arată că regimul comunist din România a fost „nedemocratic, criminal, totalitar, dictatorial, terorist și nedemocratic”.

Comisia juridică a acordat proiectului de lege raport negativ pentru a nu crea paralelisme legislative. Membrii Comisiei juridice au atras atenția că Legea fundamentală prevede că sunt considerate ca neconstituționale partidele și organizațiile care militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității țării. Dispozițiile constituționale sunt dezvoltate prin prevederi din Legea siguranței naționale și Codul penal.