Protecţia Copilului: Părinţii care pleacă să muncească în străinătate trebuie să anunţe cu cine rămân copiii

Obligaţia de a notifica serviciul public de asistenţă socială nu mai revine doar persoanelor care pleacă în străinătate cu contract de muncă, aşa cum era prevăzut până la aprobarea Legii 257/2013, ci tuturor, a spus directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, scrie Mediafax.

Legea 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului obligă toţi părinţii care îşi lasă copiii singuri acasă, când pleacă la muncă în străinătate, să notifice serviciul public de asistenţă socială (SPAS) de care aparţin, cu cel puţin 40 de zile înainte, şi să desemneze o persoană care se va ocupa de aceştia.

Până la aprobarea Legii 257/2013, acest lucru era reglementat printr-un ordin şi viza doar părinţii care plecau în străinătate cu contract de muncă, nu şi pe cei care munceau la negru sau pe cei care plecau pentru a-şi căuta o slujbă.

„Notificarea va conţine, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui, după caz. Confirmarea persoanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanţa de tutelă. Persoana desemnată trebuie să facă parte din familia extinsă, să aibă minimum 18 ani şi să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil”, se arată în noua formă a legii.

Alte articole

Anunțul de ultimă oră făcut ministrul Muncii. Simona Bucura-Oprescu aduce vești importante pentru această categorie de români

Proiectul privind prevenirea separării copilului de familie, care a declanșat protestul AUR, a fost adoptat în Camera Deputaților. Se înfiinţează Observatorul Copilului

Persoana căreia urmează să îi fie delegată autoritatea părintească îşi dă acordul personal, în faţa instanţei, iar cererea de delegare a drepturilor şi îndatoririlor părinteşti va fi soluţionată în trei zile de la depunerea acesteia. Hotărârea va cuprinde menţionarea expresă a drepturilor şi îndatoririlor care se deleagă şi perioada pentru care are loc delegarea.

Actul normativ mai prevede că serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor trebuie să asigure persoanelor desemnate consiliere şi informare cu privire la răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului pe o perioadă de şase luni.

De asemenea, în lege se mai arată că instanţa va dispune delegarea temporară a autorităţii părinteşti cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei părinţilor, dar nu mai mult de un an.

Elena Tudor a precizat că părinţii care vor rămâne mai mult de un an să muncească în străinătate vor fi obligaţi să anunţe serviciul public de asistenţă socială despre acest lucru.

După ce instanţa hotărăşte delegarea drepturilor părinteşti, persoana desemnată să se ocupe de îngrijirea şi creşterea copilului trebuie să urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a preveni situaţii de conflict, neadaptare sau neglijenţă în relaţia cu minorul.

Procedura de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, precum şi serviciile de care aceştia pot beneficia se vor stabili prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Protecţia Copilului, la sfârşitul lunii iunie erau înregistraţi 81.891 de copii care aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi 59.070 de familii afectate de acest fenomen, 16.012 dintre acestea având ambii părinţi plecaţi din ţară.

Din cele 16.012 de familii erau 22.739 de copii rămaşi acasă, 21.495 în grija rudelor până la gradul IV şi 1.112 în sistemul de protecţie specială.

La nivel naţional mai erau înregistrate 34.982 de familii în care unul dintre părinţi muncea în afara ţării şi 48.612 copii. Dintre aceştia, 1.415 erau în sistemul de protecţie specială: 171 la asistent maternal, 373 în centre de plasament, 778 la rude de până la gradul IV, 93 la alte familii sau persoane şi 796 în alte situaţii (vecini, alte familii fără măsură de protecţie).

De asemenea, mai erau înregistraţi 10.540 de copii care provin din familii cu părinte unic susţinător plecat la muncă în străinătate, 9.256 fiind în grija rudelor până la gradul IV şi 1.234 în sistemul de protecţie specială.

Citeşte şi Trei copii din Vaslui, înfometaţi şi crescuţi în condiţii mizere, preluaţi de autorităţi