Protest în faţa Ambasadei Ucrainei din Bucureşti faţă de închiderea şcolilor româneşti: „Fiţi europeni, nu sovietici”

”Venim astăzi să tragem acest semnal de alarmă şi cerem statului român să ia atitudine faţă de discriminarea lingvistică la care sunt supuşi fraţii noştri care astăzi trăiesc în Ucraina. Dacă legea va fi promulgată de preşedintele Poroşenko, vom continua non-stop protestele pentru ca statul român să reacţioneze în termenii cei mai duri faţă de închiderea şcolilor din Ucraina”, a spus George Simion, unul dintre organizatorii protestului din faţa Amabasadei Ucraina.

El a precizat că la începutul anilor 90 erau 90 de şcoli româneşti în Ucraina.

”Astăzi abia mai sunt 60 şi se pregăteşte închiderea acestora. Toată opinia publică din România e indignată şi nu va tolera o astdfel de acţiune din partea unui stat pe care îl consideram prieten şi pe care doream să îl sprijinim pe parcursul său european. Să fie europeni, nu sovietici şi mesajul nostru este să respecte Tratatul de bază semnat în 1997”, a mai spus George Simion.

Protestul a începutul în jurul orei 11.00 şi s-a încheiat după o ora, aşa cum prevedea autorizaţia emisă de primărie.

Alte articole

Zelenski cere ajutor internațional după ce Rusia și-a intensificat atacurile în Ucraina: Au lansat peste 3.000 de drone, 1.450 de bombe aeriene ghidate și 40 de rachete în această săptămână

Experți ucraineni acuză că rachetele rusești induc seismicitate. ”Activitatea constantă a armelor de distrugere în masă poate schimba echilibrul fragil al scoarței terestre”. Efecte similare au fost observate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

”Am venit pentru recunoaşterea limbii române şi a celorlalte naţionalităţi din Ucraina. Nu se poate să se desfiinţeze şcolile în limba română. Noi avem şcoli în limba ucrainiană. Care e problema, nu suntem prieteni? Nu vor să îi ajutăm să intre în Uniunea Europeană?”, a spus şi Gheorghe Ionaşcu, reprezentantul Asociaţiei Culturale ProBasarabia şi Bucovina.

Secretarul de stat din MAE Victor Micula a declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că reproşează Kievului că nu au existat consultări cu românii din Ucraina înainte pe marginea noii legi a învăţământului, în timp ce România cere Kievului să nu promulge legea fără avizul Comisiei de la Veneţia.

”Ceea ce a produs o dezamăgire profundă la Bucureşti a fost lipsa unor consultări prealabile şi de substanţă cu romanii din Ucraina cu privire la un subiect atât de important, constatarea faptului că declaraţiile oficialilor ucraineni, care ne-au asigurat pe noi şi pe alţi parteneri europeni că drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale nu vor fi restrânse, nu au corespuns adevărului, iar procedura de adoptare a fost de o opacitate atât de profundă încât ridică semne de întrebare serioase cu privire la intenţiile celor care au redactat acest deja faimos articol 7”, a declarat, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat Victor Micula.

Acesta a mai explicat că România nu poate fi acuzată că intervine, astfel, în politica internă a Ucrainei.

”Demersurile autorităţilor române sunt fireşti în condiţiile în care România este statul înrudit al minorităţii române din Ucraina, ceea ce face ca România să aibă un interes legitim de a se aigura că dreptul la identitate etnică, lingvistică, religioasă a persoanelor aparţinând minorităţii române este respectat şi promovat. Demersurile promovate de România accentuează necesitatea unui dialog mai susţinut pe subiect cu Ucraina, în logica relaţiei bilaterale, fiind conforme principiilor dreptului internaţional şi cadrului juridic bilateral relevant”, a explicat Micula.

România cere Ucrainei să remedieze problemele generate de noua lege a învăţământului şi să ceară un aviz din partea Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi naţionale, înainte ca preşedintele să promulge legea. Oficialii români nu sunt însă prea încrezători că situaţia se poate schimba, deşi negocieri au vut loc recent şi la nivel de miniştri de Externe ai celor două state.

”Aş zice că sunt de un optimism moderat. Drept urmare, demersurile părţii române, inclusiv cele în parteneriat cu autorităţile ucrainene, trebuie să continue până la rezolvarea problemelor minorităţii române din Ucraina generate de această nouă lege a învăţământului. În plus, cred că este important să menţionăm şi celelalte demersuri întreprinse în paralel de MAE pe această linie în relaţiile cu partea ucraineană respectiv, întrevederea domnului ministru Meleşcanu cu omologul ucrainean la Talinn acum câteva zile, precum şi scrisoarea comună semnată de şefii diplomaţiilor unor state europene care împărtăşesc îngrijorări similare cu noi”, a mai spus Micula.

Secretarul de stat din MAE Victor Micula a participat la lucrările celei de a VI-a sesiuni a Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care a avut loc miercuri la Kiev.

Întâlnirea a avut loc după ce Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă versiune a legii în privinţa educaţiei, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea şcolilor ruse, ungare şi române. Minorităţile naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni.