Protest la Ministerul Muncii. Sindicaliştii de la Cartel Alfa îşi strigă nemulţumirile

Protest la Ministerul Muncii. Comitetul Confederal al Cartel ALFA a declanșat acțiuni de protest în întreaga țară, până la finalul lunii februarie, ca urmare a măsurilor anunțate de actualul guvern privind înghețarea anumitor drepturi salariale.

Programul de acțiuni a debutat 14 ianuarie cu o pichetare la Prefectura din Baia Mare, iar pe traseu spre București, Caravana drepturilor sociale s-a oprit în mai multe orașe.

Vineri, Caravana drepturilor sociale a ajuns în fața Ministerului Muncii. De asemenea, proteste vor avea loc și la Ministerul Finanțelor Publice (26 ianuarie și 2, 9, 15 februarie) și la sediilor partidelor de guvernare: PNL, USR+Plus, UDMR (10, 17 și 24 februarie) în București.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Protest la Ministerul Finanţelor. Sindicaliştii de la Cartel Alfa, nemulţumiţi de actuala guvernare

Alte articole

Locuri de muncă la modă, în 2026, în plin avânt al inteligenței artificiale. Expert HR: „Nu sunt pentru oricine, pentru că cer toleranță la presiune, învățare continuă, disciplină”

Revoltă și trădare în echipa fostului premier! Magistratul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Bolojan, desființează legea salarizării: „Proiectul este inacceptabil”

Protest la Ministerul Muncii. Principalele nemulţumiri

Conform unui comunicat al CNS Cartel Alfa, motivele care stau la baza acestei decizii sunt:

politica de austeritate în domeniul salarizării (salariul minim garantat în plată crescut cu doar 41 lei net),

îngheţarea unor drepturi salariale, deşi piaţa muncii din România este la 66% din productivitatea orară medie a UE, iar în ceea ce priveşte costul brut al orei de muncă este la 35% din media UE;

îngheţarea creşterii pensiilor şi lipsa justiţiei sociale în sistemul de pensii;

blocarea modificării actualei legi a dialogului social, L62/2011; lipsa posibilităţii efective de negociere a contractelor colective de muncă sectoriale sau la nivel naţional,;

politica fiscală care dezavantajează lucrătorul (43,5% taxe sociale şi impozit, faţă de de 2,45% angajator pe bază de obligaţii internaţionale);

distribuirea inechitabilă a creşterii economice: 52% către capital şi circa 38% către lucrători, cu mult mai jos decât media UE, de 47,8% către lucrători;

lipsa respectului faţă de legislaţia în vigoare a guvernului şi partidelor politice parlamentare din coaliţie şi blocarea în Parlament a OUG 79/2017 (transfer taxe de la angajator către lucrător), drept care numeroşi angajatori în continuare nu fac modificarea creşterilor salariilor brute.