Acţiunea se înscrie în campania internaţională lansată de VIER PFOTEN împotriva marilor companii care comercializează blănuri. Organizaţia are în vizor atât mari companii, între care Burberry şi Max Mara, care au magazine şi în România, cât şi producători şi comercianţi locali. Mengotti este cel mai mare importator de blănuri de lux din ţară noastră, comercializând mărci internaţionale precum Fendi, Giuliana Teso, Prada sau Giorgio Armani.

Românii care nu sunt de acord cu comercializarea suferinţei animalelor pot participa la rândul lor la parada online “Nu blana îl face pe om. Simte-te bine în pielea ta!”, lansată de VIER PFOTEN pe site-ul www.furfree.org. Oricine îşi poate crea propriul avatar cu care mărşăluieşte pe un traseu digital, protestând virtual în faţa magazinelor Armani, Burberry, Closed, Kookai, Max Mara, Napapijri şi Prada.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Totodată VIER PFOTEN invită companiile din industria modei şi creatorii de modă din România să se angajeze în mod public că renunţă la comercializarea blănurilor naturale, prin programul internaţional Comercianţi care au renunţat la comercializarea blănurilor (Fur Free Retailer Program – FFR). VIER PFOTEN îi va ajuta astfel pe consumători să găsească mai uşor producători/retaileri de haine şi accesorii care, în mod garantat, nu comercializează blănuri, dar şi să facă o alegere în cunoştinţă de cauza. Pe site-ul dedicat programului poate fi găsită şi lista companiilor din România care au renunţat la blănuri.

Accesoriile suferinţei

Blana a revenit la modă în întreaga lume, inclusiv în România. Dacă în trecut cele mai populare erau hainele de blană, astăzi materialul este folosit ca accesoriu aplicat pe gulere, manşete, căciuli sau cizme. De multe ori consumatorii nu pot identifica blana deoarece accesoriile sunt tunse şi/sau vopsite.

 “În fiecare bucăţică de blană folosită oentru un guler sau o căciula există o mare cantitate de suferinţă a animalelor. Mulţi dintre noi cumpărăm geci, căciuli sau cizme care conţin bucăţi de blană naturală, fără să ne dăm seamă de acest lucru. Comercianţii trebuie să ne informeze cu privire la provenienţa blănii şi modul în care au fost crescute şi sacrificate aceste animale”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de programe naţionale VIER PFOTEN România.

 Prin folosirea unor bucăţi mici de blană, numărul animalelor ucise în fermele de blană creşte. Se estimează că, anual, la nivel mondial peste 100 de milioane de animale sunt crescute în condiţii chinuitoare şi apoi ucise pentru blană. Nurcile, vulpile şi ratonii din fermele de blană sunt ţinuţi înghesuiţi în cuşti strâmte de sârmă. După câteva luni de viaţa, sunt gazaţi, otrăviţi sau electrocutaţi pentru aşa numită “recolta de blană”. În România există 10 ferme de animale de blană, în care sunt crescute peste 16.000 de vulpi, şinşile şi nurci.

 În urmă cu o săptămână, legislativul elveţian a adoptat un nou regulament care va obliga comercianţii să specifice pe etichetă dacă blana este de origine animale şi să dea informaţii detaliate despre produs. Astfel, consumatorii vor putea afla specia şi originea geografică a animalelor şi informaţii despre metodele de producere a blănii (spre ex. din animale ţinute în cuşti sau animale sălbatice prinse cu capcane), iar consumatorul va putea lua o decizie în cunoştinţă de cauză.