Proteste violente în Franţa: Peste 400 de persoane rănite, dintre care 14 grav, la blocaje sute de mii de „veste galbene”

UPDATE: Ministrul francez al Mediului, Francois de Rugy, a dat asigurări că Executivul nu va face un pas înapoi în privinţa planului legat de creşterea taxelor pentru carburanţi, în pofida nemulţumirii celor care au protestat sâmbătă faţă de această măsură, relatează agenţia EFE.

„În materie de fiscalitate ecologică vom continua pe traiectoria prevăzută. A nu o face ar fi inconştienţă”, a spus De Rugy, într-un interviu pentru „Le Parisien”.

Protestele „vestelor galbene”, numele sub care este cunoscută această mişcare creată pe reţelele de socializare, fără tutela vreunui partid sau sindicat, au fost determinate de anunţul Guvernului privind scumpirea carburanţilor. Conform datelor oficiale, 409 persoane au fost rănite în timpul manifestaţiilor, din care 14 grav, şi până la 282 au fost arestate.

Executivul francez a aprobat o majorare a taxelor pentru carburanţi de 7,6 eurocenţi pe litru pentru motorină şi de 3,9 eurocenţi pentru benzină, pentru reduce utilizarea autovehiculelor poluante şi a promova energia curată.

Alte articole

Emmanuel Macron anunță că Franța a reluat dialogul tehnic cu Rusia. Președintele francez le cere liderilor europeni să vorbească direct cu Vladimir Putin: „Fie că ne place sau nu, Rusia va fi tot acolo și mâine”

Emmanuel Macron îndeamnă UE să folosească „momentul Groenlanda” pentru a promova reforme și a se impune în fața Statelor Unite: „SUA ne va ataca, în lunile următoare, acest lucru este sigur”

Începând din ianuarie se vor aplica taxe suplimentare de 6 şi, respectiv, 3 eurocenţi.

„Trebuie să menţinem ritmul pentru măsurile noastre care ne vor ajuta să scăpăm de dependenţa de petrol şi să evităm ca (o majorare a preţului barilului) să ne afecteze economia”, a afirmat De Rugy.

Proteste violente în Franţa. Acest nou bilanţ include ceea ce s-a întâmplat în noaptea de sâmbătă spre duminică ”agitată în anumite locuri”, a precizat el. Incidentul cel mai grav a avut loc sâmbătă, când o femeie a fost răsturnată de o automobilistă în Savoia, la un baraj.

Aproximativ 3.500 de persoane au rămas mobilizate în noaptea de sâmbătă spre duminică, ”în 87 de locuri”. În aproximativ 150 de locuri, manifestanţi au îndemnat la reluarea protestelor duminică, a anunţat ministrul.

Christophe Castaner a revizuit în creştere numărul participanţilor la această mişcare de protest faţă de creşterea nivelului taxelor la ”287.710 persoane înregistrate în 2.034 de locuri”.

Forţele de ordine au reţinut în total 282 de persoane – dintre care 73 în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică – ceea ce a condus la 157 de plasări în arest preventiv.

”Câteva zeci de mii” de poliţişti şi jandarmi au fost mobilizaţi sâmbătă.

Potrivit lui Castaner, 409 persoane au fost rănite – dintre care 14 grav. ”28 de poliţişti, jandarmi, motociclişti şi pompieri au fost răniţi, iar unii grav”, a adăugat el.

”Această noapte (de sâmbătă spre duminică) a fost agitată. Au avut loc agresiuni, încăierări, lovituri de cuţit”, a detaliat ministrul. ”Au existat încăierări între «veste galbene». A fost mult alcool în unele locuri, iar asta a provocat aceste comportamente idioate care pot să împingă la violenţă, iar asta este inacceptabil”, a deplâns ministrul de Interne.

Revenind asupra morţii unei femei în vârstă de 63 de ani, sâmbătă dimineaţa, care participa la o manifestaţie ”nedeclarată”, el a amintit că Guvernul le-a cerut organizatorilor să declare adunările, pentru ca acestea să poată să fie securizate.

”Cei care pretind că organizează şi care, în realitate, vor să dezorganizeze ţara nu vor să respecte democraţia, trebuie să-şi asume responsabilitatea”, a declarat el.

Iniţiatori ai acestei manifestări a nemulţumirii, membri ai societăţii civile s-au mobilizat împotriva scumpirii preţurilor carburanţilor, după care motivele de nemulţumire s-au extins la o denunţare mai globală a politicii Guvernului în domeniul taxării şi scăderii puterii de cumpărare.

Acţiunile lor au cuprins toată Franţa, ceea ce reprezintă un succes al mişcării, lansată pe reţele de socializare şi organizată în afara partidelor politice şi sindicatelor.