Nemulțumirea publică a izbucnit după ce Zelenski l-a demis, săptămâna trecută, pe popularul ministru al Apărării, reformistul Mihailo Fedorov. La o conferință de presă susținută la o zi după demitere, Fedorov a afirmat că Sîrski i-ar fi adresat un ultimatum președintelui ucrainean.
Din 16 iulie, ucrainenii protestează zilnic la Kiev și în alte orașe ale țării împotriva înlăturării lui Fedorov, unul dintre cei mai tineri și mai populari oficiali de rang înalt din Ucraina. Unul dintre organizatorii manifestațiilor, veteranul Dmitro Koziatînski, declara pentru Kyiv Independent că protestatarii au două cerințe clare: revenirea lui Fedorov la conducerea Ministerului Apărării și demiterea lui Oleksandr Sîrski din funcția de comandant-șef.

Cetățeni ucraineni care protestează împotriva demiterii lui Mîhailo Fedorov.
Tensiunile dintre Fedorov și Sîrski erau cunoscute încă de la numirea ministrului și reflectau viziuni diferite privind conducerea armatei și cultura organizațională. În timp ce Fedorov era asociat cu reformele și modernizarea instituției, Sîrski a fost criticat pentru stilul său de comandă puternic centralizat, inspirat din doctrina militară sovietică.
În acest context, Zelenski a anunțat marți seară schimbarea conducerii armatei.
„Am decis că noul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei va fi Mîhailo Drapatîi. Împreună cu Mîhailo, Evgheni Hmara şi Pavlo Palisa am stabilit cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei”, a declarat președintele ucrainean.
Totodată, Zelenski i-a mulțumit lui Oleksandr Sîrski pentru activitatea desfășurată la conducerea armatei.
„Este un fapt că Oleksandr Sîrski a asigurat succesele Ucrainei în apărarea Kievului, în operaţiunea ofensivă de la Harkov şi în operaţiunea de la Kursk. S-a parcurs un drum semnificativ, apărarea Ucrainei continuă, iar fiecare soldat merită un tratament demn. Le sunt recunoscător lui Oleksandr Sîrski şi fiecărui soldat al nostru pentru poziţiile puternice ale Ucrainei pe front”, a spus liderul de la Kiev.
În discursul său de seară, Zelenski a precizat că i-a oferit fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, un „post demn”, din care va coordona componenta tehnologică a statului.

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, în timpul unei conferințe de presă la Kiev, 16 iulie 2026.
Președintele ucrainean a mai afirmat că, înainte de a lua decizia privind schimbarea conducerii armatei, s-a consultat cu comandanții principalelor structuri militare și ai Forțelor de Apărare și Securitate.
„Astăzi, împreună cu Oleksandr Sîrski şi cu Andrii Hnatov, am discutat despre viitoarele formate de serviciu şi despre predarea corespunzătoare a atribuţiilor”, a afirmat Zelenski.
Mîhailo Drapatîi, Evgheni Hmara și ceilalți comandanți desemnați vor trebui să elaboreze o strategie actualizată de apărare, să continue reforma sistemului de corpuri de armată, să accelereze furnizarea de arme, drone și echipamente și să propună măsuri pentru consolidarea apărării antiaeriene și îmbunătățirea procesului de mobilizare, spune șeful statului.
Evgheni Hmara a fost anterior numit ministru interimar al Apărării de către Zelenski.
„Mâine vom formaliza toate deciziile. Ucraina trebuie să iasă mai puternică din această situaţie, iar pentru Rusia va fi mai dificil”, a încheiat președintele ucrainean.
Născut în 1965, în satul Novinki din regiunea Vladimir, Rusia, Oleksandr Sîrski a ajuns în Ucraina în adolescență, după ce tatăl său, militar în Armata Sovietică, a fost transferat la Harkov. A absolvit Școala Superioară de Comandă Militară din Moscova, iar după destrămarea Uniunii Sovietice a depus jurământul de credință față de statul ucrainean.
În timpul războiului din estul Ucrainei, început în 2014, a ocupat funcția de șef de stat major al operațiunii antiteroriste și s-a numărat printre principalii comandanți în bătălia de la Debalțeve. În august 2020 a devenit comandant al Forțelor Terestre, iar în februarie 2024 a fost numit comandant-șef al armatei, în locul lui Valeri Zalujnîi.

Sîrski este creditat cu un rol esențial în apărarea Kievului, în contraofensiva din regiunea Harkov și în operațiunea militară din Kursk. Totuși, mandatul său a fost marcat și de controverse. În 2023 a condus apărarea Bahmutului, strategie care i-a atras critici și porecla de „Măcelarul” din partea unor militari ucraineni.
Generalul a fost acuzat în repetate rânduri că promovează un stil de comandă rigid și excesiv de centralizat. În unele cazuri, unități ucrainene au ignorat ordinele sale pentru a evita pierderi majore, cel mai cunoscut exemplu fiind retragerea de la Avdiivka, decisă de comandanții din teren înainte ca Sîrski să o aprobe oficial.
Una dintre principalele reforme promovate în mandatul său a fost înființarea Forțelor de Asalt, structură separată în cadrul Forțelor Terestre, care a beneficiat de un număr mare de recruți. Unele dintre aceste unități, în special Regimentul 425 de Asalt „Skala”, au fost însă criticate pentru tacticile de atac frontale și pentru pierderile ridicate suferite în luptă.
Citește și: Furtunile au făcut ravagii în Craiova: străzi inundate, copaci și acoperișuri smulse de vânt
Numit de Volodimir Zelenski la conducerea Forțelor Armate ale Ucrainei, Mîhailo Drapatîi este considerat unul dintre cei mai apreciați comandanți ai armatei ucrainene. De-a lungul războiului, acesta s-a remarcat în apărarea Mariupolului, Hersonului și regiunii Harkov, fiind apreciat atât pentru rezultatele obținute pe front, cât și pentru stilul său de comandă.

Generalul-maior Mihailo Drapatyi, comandantul Forțelor Terestre ale armatei ucrainene. FOTO: WillWest News / Profimedia
Originar din Kamianeț-Podilskîi, Drapatîi a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004 și și-a început cariera militară la vârsta de 21 de ani, ca locotenent de tancuri.
În 2014, în calitate de comandant al unui batalion din Brigada 72 Mecanizată, a participat la apărarea Mariupolului. Unul dintre cele mai cunoscute momente ale carierei sale a fost acțiunea în care un vehicul blindat din batalionul său a străpuns o baricadă ridicată de separatiști, episod considerat simbolic pentru recâștigarea controlului ucrainean asupra orașului.
După invazia rusă pe scară largă din 2022, Drapatîi a coordonat apărarea unui sector strategic al frontului și a contribuit la oprirea înaintării trupelor ruse spre Krivoi Rog. Ulterior, a avut un rol important în eliberarea Hersonului și în respingerea forțelor ruse de pe malul vestic al Niprului.
În noiembrie 2024, Volodimir Zelenski l-a numit comandant al Forțelor Terestre, cea mai numeroasă categorie de forțe a armatei ucrainene.
La preluarea funcției, Drapatîi declara că a găsit instituția într-o stare de „stagnare managerială”, caracterizată prin lipsa inițiativei, refuzul de a accepta feedback, indiferență față de problemele militarilor și o ruptură profundă între Statul Major și unitățile din teren.
La 1 iunie 2025, Drapatîi și-a prezentat demisia din funcția de comandant al Forțelor Terestre, după ce o rachetă balistică rusească Iskander a lovit un poligon al Centrului 239 de instruire. Atacul s-a soldat cu moartea a 12 militari ucraineni.
Generalul și-a asumat public responsabilitatea pentru tragedie și a explicat că demisia reprezintă un gest de răspundere față de militarii aflați în subordinea sa.
„Este un pas deliberat, dictat de sentimentul meu personal de responsabilitate pentru tragedia de la Centrul 239 de instruire, în care şi-au pierdut viaţa soldaţii noştri”, declara atunci Drapatîi.
În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, acesta a recunoscut că nu a reușit să elimine problemele sistemice din cadrul Forțelor Terestre.
„Responsabilitatea colectivă şi impunitatea sunt o otravă pentru armată. Am încercat să le elimin din Forţele Terestre. Dar dacă tragediile se repetă, înseamnă că eforturile mele nu au fost suficiente”, afirma generalul.
El a adăugat că o armată în care comandanții răspund personal pentru viața militarilor este una funcțională, în timp ce lipsa asumării responsabilității afectează instituția din interior.
Fostul șef de stat major al Brigăzii Azov, Bohdan Krotevici, a apreciat ulterior gestul lui Drapatîi, spunând că acesta a preferat să își asume responsabilitatea în loc să caute scuze. Krotevici a susținut totodată că fostul comandant-șef Oleksandr Sîrski nu i-ar fi delegat suficiente atribuții pentru a implementa reformele pe care le considera necesare.
La doar câteva zile după demisie, Zelenski l-a numit pe Drapatîi comandant al Forțelor Întrunite, structura responsabilă de coordonarea operațiunilor de pe linia frontului.
În această funcție, generalul a preluat conducerea operațiunilor din regiunea Harkov, iar în toamna anului 2025, unități ucrainene, inclusiv Brigada Khartiia, au recucerit mai multe zone din apropierea orașului Kupiansk, aflat atunci sub presiunea trupelor ruse.
Anterior, Drapatîi condusese și gruparea operațional-strategică „Dnipro” (OSUV Dnipro), responsabilă de coordonarea frontului de est până la reorganizarea acestei structuri.
Reputația sa s-a consolidat și în timpul noii ofensive ruse asupra regiunii Harkov din 2024, când organizarea apărării a limitat înaintarea forțelor ruse la două mici zone de frontieră.
Potrivit lui Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului Eurasia al Foreign Policy Research Institute din Washington, Drapatîi este apreciat pentru stilul său de conducere, bazat pe consultarea subordonaților și identificarea nevoilor din teren, nu doar pe transmiterea ordinelor.