Protestele violente se înmulțesc în Europa. Ciocniri între forţele de ordine şi protestatari în Belgia, Albania, Spania și Italia / Violenţe în Paris pe timpul nopţii

Ministerul francez de Interne a declarat că 410.000 de persoane ‌au participat la proteste la nivel naţional, deşi sindicatele au afirmat că cifra reală era de două ori mai mare.

Principala manifestaţie a avut loc la periferia sud-estică a capitalei Paris, unde cel puţin 110.000 de persoane s-au adunat pentru a denunţa creşterea costului vieţii şi inegalitatea tot mai mare.

Atmosfera s-a deteriorat brusc după încheierea mitingului. Poliţia antirevoltă a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva unui grup de aproximativ 500 de tineri cu cagule, înainte ca aceştia să se disperseze în cele din urmă, într-o seară rece şi ploioasă, scrie News.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În al doilea oraş ca mărime al Franţei, Marsilia, tinerii au dat foc la coşurile de gunoi pentru a bloca drumurile şi au aruncat cu pietre şi sticle în forţele de ordine. Poliţia a declarat că mai multe magazine, inclusiv două bijuterii, au fost devastate.

Alte articole

POLITICO: Franța a luat în calcul blocarea rețelelor sociale și a internetului mobil pe fondul protestelor

Ilie Bolojan, despre riscul unor proteste: „Nu suntem în situația Franței, dar ar putea apărea tensiuni sociale enorme pe care România nu și le poate permite”

De asemenea, ciocniri au izbucnit în Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes şi Toulouse.

Vezi și Patru piloți au murit după ce două avioane militare s-au ciocnit violent în zbor. Imaginile surprinse de martori arată momentul în care aeronavele se prăbușesc

„În aproape fiecare marş am observat formarea acestor grupuri cu risc ridicat. Acestea s-au desprins de coloana principală şi au încercat să comită acte de ⁠violenţă”, a declarat ministrul de Interne, Laurent Nunez, acuzând activiştii de extremă stânga şi bandele criminale că încearcă să provoace tulburări.

Autorităţile au mobilizat 70.000 de poliţişti şi jandarmi, cu 10.000 mai mulţi decât cu o săptămână în urmă, după ce au recunoscut că au subestimat amploarea tulburărilor din 17 octombrie 2026.

Nunez a spus că violenţele au fost mai puţin intense decât cu o săptămână în urmă, când jefuitorii şi vandalii au dezlănţuit haosul.

„Ceea ce s-a schimbat a fost anticiparea”, a spus el. Acesta a adăugat că activiştii de extremă dreaptă au căutat confruntări cu grupuri de stânga în oraşele din sudul ţării, Nisa şi Montpellier, deschizând un posibil nou front în cadrul tulburărilor.

O mare parte din centrul Parisului a căpătat aspectul unui oraş în carantină, cu comercianţii care şi-au baricadat vitrinele, muzeele care şi-au închis porţile şi peste 20 de staţii de metrou închise.

Asociaţiile de afaceri au îndemnat comercianţii să rămână închişi, după ce mii de magazine şi afaceri au fost avariate sau jefuite în toată Franţa în weekendul trecut.

„Nu sunt aproape deloc clienţi, aşa că nu prea merită să rămânem deschişi”, a menționat Oskar, managerul unui magazin Kiton din Paris.

Mai multe dintre cele mai cunoscute instituţii culturale ale capitalei, printre care Luvrul, Muzeul d’Orsay şi Opera din Paris, au fost închise pe durata zilei din motive de precauţie, ceea ce a provocat frustrarea turiştilor.

„Totul este baricadat şi nu suntem prea siguri unde ar trebui să mergem”, a afirmat Xavier Dolliole, un turist din oraşul american New Orleans.

Protestele se răspândesc în Europa

Tulburările la nivel naţional au început cu mici demonstraţii studenţeşti în suburbiile Parisului în septembrie, pentru a denunţa condiţiile din şcoli. Acestea s-au extins rapid într-un protest amplu împotriva politicilor economice ale guvernului şi au inspirat demonstraţii în ţările vecine.

Sâmbătă, poliţia belgiană a folosit gaze lacrimogene şi spray cu piper în timpul confruntărilor de la Bruxelles cu manifestanţii antiguvernamentali, protestele având loc și în mai multe oraşe italiene pentru al doilea weekend consecutiv, precum şi în Albania.

Liderul de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, care s-a alăturat mitingului de la Paris, a profețit că protestele vor continua până când preşedintele Emmanuel Macron, al cărui mandat expiră anul viitor, va aborda malaise-ul social din Franţa, una dintre cele mai bogate naţiuni din lume.

„Având în vedere situaţia actuală, cred că va ajunge să înţeleagă că acest lucru se va repeta în fiecare săptămână. Mai este încă timp ca (Macron – n.r.) să cedeze. După aceea, singurul lucru care îi va mai rămâne va fi uşa de ieşire”, a precizat Melenchon reporterilor.

Mulţi manifestanţi au acuzat guvernul că a reacţionat exagerat la tulburările de săptămâna trecută, în condiţiile în care soldaţii au fost trimişi să patruleze pe Champs-Elysées, un bulevard grandios, flancat de magazine şi restaurante luxoase.

„Vărsăm lacrimi pentru magazine, nu pentru oamenii ⁠care sunt sărăciţi pe tot parcursul anului”, a spus Clara Lebbadi, o studentă la arte în vârstă de 22 de ani. „Eu şi prietena mea aproape că nu am venit pentru că ne era frică, dar am venit tocmai pentru că este important să nu lăsăm represiunea să învingă”, a adăugat ea.

Citește și Despăgubiri uriașe pentru o angajată concediată după o plângere de hărțuire. Compania trebuie să o reangajeze și să-i plătească 500.000 de euro