PSD şi PNL sunt înlocuite constant de formațiuni precum AUR şi USR, care câştigă vizibilitate și susținere pe fondul nemulțumirii populației față de ultimele guvernării, lucru care se reflectă tot mai clar în sondaje.
Politologul George Jiglău estimează că scena politică s-ar putea reorganiza în trei mari blocuri: unul dominat de PSD, unul în jurul AUR și un pol „pro-european”, în care ar putea intra PNL, USR și eventual alți actori noi. Într-un asemenea scenariu, formarea unei majorități stabile ar deveni dificilă.
„Din punctul meu de vedere, pentru partidele tradiționale PSD, PNL și poate și USR – pentru că e în parlament deja de zece ani și a fost la guvernare, și este încă, pericolul este AUR. Nu mă aștept să apară alt partid puternic. AUR are marele avantaj că încă nu a fost la guvernare. Pentru AUR va exista acel element de noutate, deși în 2028 va fi a treia tură de alegeri, când va intra în Parlament. Cei de la AUR vor rămâne noi tocmai pentru că nu au fost la guvernare. Deci nu vor avea nevoie de o etichetă nouă”, a declarat George Jiglău pentru ziare.com.
La rândul său, analistul politic Andi Lăzescu subliniază că fenomenul nu este specific doar României, ci se observă la nivel european, unde partidele „mainstream” pierd teren. În opinia acestuia, PSD va continua să se bazeze pe un electorat fidel, în special în rândul categoriilor vulnerabile, în timp ce PNL ar putea suferi pierderi mai accentuate.
„Și în România, PNL și PSD vor suferi. PSD, mai puțin, care încă se mai bazează pe anumite categorii defavorizate, pe vârstnici și așa mai departe. PNL va fi puternic lovit. Situația economiei europene e proastă, crizele acestea acumulate nu se repară foarte ușor. (…) Nu există oameni politici credibili la nivelul partidelor. Să ne uităm la politica externă, ce declarații se fac, habar nu au ce spun”, a declarat Andi Lăzescu.
Pe de altă parte, reprezentanții USR pun declinul PSD și PNL pe seama lipsei de reforme, a scandalurilor și a percepției de ineficiență administrativă. În același timp, foști membri ai PSD susțin că aceste partide și-au pierdut relevanța și că se bazează tot mai mult pe un electorat „captiv”.
„Este un electorat conservator, într-adevăr. În 2012, formula PSD + PNL a luat 70%, iar în 2024 au luat jumătate din acest scor. Iată, în 12 ani de zile li s-a înjumătățit electoratul și asta pe bună dreptate, pentru că nu au venit cu soluții, nu au făcut ceea ce au promis, au demonstrat doar sinecuri, hoție și așa mai departe. Scandal, ineficiență, sinecurism, înțelegeri pe sub masă din partea PSD și PNL”, a declarat deputatul USR Cezar Drăgoescu.
Citeşte şi: Când se plătesc pensiile în mai 2026. Motivul pentru care banii vor ajunge mai târziu la pensionari
Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, fost membru în PSD, crede că tabăra „social-democrată”, cât și cea „național-liberală” și-au pierdut relevanța pe scena politică din România: „PSD și PNL au un electorat captiv. PSD are 18-20%, PNL are un electorat captiv de 12-14%, sunt în zona de confort minimal din perspectivă minimală. În 2028 nu știu dacă România va mai exista ca un stat unitar, suveran, independent. Având în vedere ceea ce se întâmplă astăzi cu România, intrăm într-o disoluție totală. Eu mă gândesc cu groază la 2028, dacă vom mai avea alegeri libere”.
Citeşte şi: Este obligatoriu pentru românii care stau la bloc. În caz contrar, se ajunge în instanţă
Sociologul Dan Dungaciu, prim-vicepreşedinte AUR, consideră că viitorul ar putea aparține formațiunilor de tip „protest”, care capitalizează nemulțumirile sociale și promovează mesaje conservatoare sau suveraniste.
„Problema este că e o ruptură și în interiorul acestor partide: și la PNL, și la PSD, o ruptură între liderii cuplați, mufați la centrele de putere de la Bruxelles și populația, membrii de partid. Ei nu și-au rezolvat această problemă. De aceea scorurile lor sunt atât de mici. Nu doar pentru că guvernează prost, ci și pentru că guvernează împotriva acestui spirit public. Viitorul nu aparține partidelor de mainstream, ci partidelor de protest – suveraniste, conservatoare”, spune Dan Dungaciu.
În acest context, alegerile din 2028 se anunță decisive pentru viitorul PSD și PNL. Deși aceste partide vor păstra probabil un nucleu stabil de susținători, influența lor ar putea scădea semnificativ, mai ales dacă nemulțumirea publică se va transforma într-o participare masivă la vot.